Spăgile uriașe date de un afacerist către un prefect- 1 milion de euro, un angajat de la Romsilva – 1 milion de euro și un judecător- 250.000 de euro, au stat la baza uneia dintre cele mai controversate retrocedări din istoria României: 5.134,29 de hectare de teren forestier în comuna Gura Teghii (Buzău), dezvăluie Ziare.com.

Banii au închis ochii autorităților, au dus la întocmirea unui lung sir de acte false și la mai multe sentințe strâmbe. Prejudiciul: 21,7 milioane de euro. Totul se întâmpla în 2010- 2011.

După un deceniu, Înalta Curte a dat sentințe dure în acest caz. Creierul întregii retrocedări frauduloase, un mic om de afaceri din Buzău, Gheorghe Ceteraș, acuzat că a dat mite uriașe, a fost condamnat luni la 10 ani și 8 luni de închisoare.

Alte 10 persoane au fost condamnate în acest caz, iar o persoană a fost achitată. Foștii prefecți de Buzău, Paul Beganu și Maria Buleandra, au fost condamnați la 8 ani și 6 luni, respective 4 ani și 6 luni. Avocatul Cosmin Vasile a fost condamnat la 5 ani de închisoare, în timp ce fostul magistrat, Neculai Toader, fost președinte al Judecătoriei Patarlagele, a fost condamnat la 6 ani și 6 luni de detenție.

Cei găsiți vinovați în acest caz trebuie să plătească daune de aproximativ 23 de milioane de euro către Romsilva și Statul Roman, prin Ministerul Finanțelor. Spăgile uriașe au fost confiscate. Actele care au stat la baza retrocedării frauduloase au fost desființate de Înalta Curte.

După cum am arătat, sentința Înaltei Curți este definitivă.

Dat de gol de banii scoși în numerar

Cum s-a ajuns aici? Dosarul a fost deschis de DNA Ploiesti în 2014, iar cazul a ajuns în atenția procurorilor după ce Oficiul Național de Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor a raportat mai multe tranzacții cu bani în numerar. Gheorghe Ceteraș avea nevoie de bani pentru a plăti autoritățile și judecătorul.

Ingineria financiară pe care acesta a gândit-o a fost de a reconstitui dreptul de proprietate asupra unei suprafețe de 5.134,29 ha teren forestier – pădure care aparținuse „Societății Anonime Ardeleana pentru Industrie Forestieră”, în numele unei nou înființate societăți comerciale, care era denumită Forestiera Ardeleană SRL. Totul s-a făcut cu complicitatea funcționarilor statului.

Practic, după punerea în proprietate, Ceteraș a vândut întreagă suprafață unei societăți străine, cu suma de 99.787.721 de lei, aproximativ 21,7 milioane de euro. Tranzacția a avut loc pe 15 iunie 2011. La câteva zile după ce banii i-au fost virați în cont, Ceteraș a retras din bancă 1.507.500 de euro (17 iunie 2011), 1.507.500 de euro (20 iunie 2011), 1.005.000 de euro (22 iunie 2011) și 1.005.000 de euro (24 iunie 2011). Banii pentru sumele oferite ca spagă.

Martorii sub acoperire

Pentru că banii au început să circule, zvonul că este vorba de fapte de corupție în retrocedarea celor 5.134,29 de hectare a început să circule. Mai ales că pentru cumpărarea pădurilor au fost mai mulți concurenți. Mai mulți martori sub acoperire au fost audiați în acest dosar în timpul anchetei de la DNA. Unul dintre ei a povestit procurorilor despre ce auzise despre spaga uriașă de 1 milion de euro primită de inginerul Ion Irimia, de la Romsilva, pentru a facilita punerea în posesie și eliberarea titlului de proprietate.

„Irimia Ion a primit în numerar de la Ceteraș Gheorghe suma de aproximativ 500.000 euro iar restul de bani până la un milion euro au fost investiți de Ceteraș Gheorghe pentru Irimia Ion în acțiuni denominate, în valută, emise de B.N.R. urmând că, la scadența din octombrie 2011 sau 2012, nu mai rețin exact anul, dar cu certitudine în octombrie, Ceteraș Gheorghe să răscumpere acțiunile respective si să-i de lui Irimia Ion atât contravaloarea acestora cat și dobânda aferentă.

La un moment dat Irimia Ion chiar era nemulțumit că Ceteraș Gheorghe întârzie această plată, iar el dorea să achiziționeze casa în Buzău pentru el și, totodată, să-i dea o sumă de bani fiicei sale din prima căsătorie care locuiește în Germania. Precizez că, afirmația referitoare la acțiunile denominate în valută emise de B.N.R. a fost făcută chiar de Irimia Ion. Nu am cunoștințe referitoare la acest mod de economisire a banilor”.

Mita la judecător

„Dumitru Butan” a fost martor sub acoperire în acest dosar și a dat o declarație cheie în acest dosar. Acesta era reprezentantul unei societăți foresteriere din Luxemburg, interesată de achiziția a sute de hectare de pădure, iar în martie 2011 a avut o întâlnire cu Ceteraș la o pizzerie din orașul Nehoiu (Buzău).

Potrivit lui „Dumitru Butan”, i-a spus că nu are nici un fel de probleme cu reconstituirea dreptului de proprietate întrucât „i-a dat personal judecătorului, care instrumenta cauza suma de 250.000 euro”. „Bani pe care el, personal, i-a înmânat judecătorului la domiciliul acestuia din urmă, care îl aștepta în papuci de casă”, a povestit martorul. După o lună de la discuție, în aprilie 2011, Ceteraș câștigă procesul la Patarlagele (Buzău).

„M-am speriat”

Cei implicați în acest caz au picat și pe interceptări ambientale. Astfel, în octombrie 2014, Stefan Feraru- consilier juridic în cadrul Instituției Prefectului județului Buzău a avut o discuție cu avocatul Mihail – Cosmin Vasile, despre spăgile date de Ceteraș.

Stefan Feraru: Bine! Se-aude… eu iți spun ce se-aude… la Gura Teghii în jur de un milion de euro…

Mihail – Cosmin Vasile: Doamne ferește…
Stefan Feraru: Serios! N-auzi…? M-am speriat… când am auzit!
Mihail – Cosmin Vasile: Mă, Gabi, nici eu n-am luat atât! Dă-o în …
Stefan Feraru: Nu știu cat au luat ei!
Mihail – Cosmin Vasile: Dă-o în … că nici eu n-am luat atât!
Stefan Feraru: Au luat și ei jumate, da-i în …
Mihail – Cosmin Vasile: Ce să ia jumate, mă? Cinci sute de mii?
Stefan Feraru: Da!
Mihail – Cosmin Vasile: N-a luat, mă!
Stefan Feraru: Du-te, mă!

Mihail – Cosmin Vasile: Gabi, vrei să-ți spun ceva, Gabi? Le știu sumele, mă!
Stefan Feraru: Im!
Mihail – Cosmin Vasile: Eu le știu… păi, da’…
Stefan Feraru: Hai, mă, c-au luat, mă!,
Mihail – Cosmin Vasile: Bai, Gabi!
Stefan Feraru: … nu ieșea așa…
Mihail – Cosmin Vasile: Im-im! Greșit! Toată lumea le-a… le-a făcut nu știu ce…
Stefan Feraru: Le-a înflorit, a?
Mihail – Cosmin Vasile: Râu! Ascultă-mă, ce spun! Știu sumele .. Am văzut și… așa… știi? N-am avut eu treabă, nu m-am dus, n-am…

Stefan Feraru: N-a fost și DNA-ul de a întrebat de ei?
Mihail – Cosmin Vasile: De cine?
Stefan Feraru: De dosaru’ asta! Și am înțeles că astia de lângă… cum îi cheamă?… să nu recunoască, dracului!
Mihail – Cosmin Vasile: Ce să ia, mă?
Stefan Feraru: O sută de mii de euro!
Mihail – Cosmin Vasile: Doamne ferește!
Stefan Feraru: Ai grija să nu recunoască, dracului!

În acest dosar, avocatul Mihail – Cosmin Vasile a fost condamnat la 5 ani de închisoare, iar Stefan Feraru a primit o sentință de 3 ani de închisoare cu suspendare.

„A batjocorit funcția publică”

Judecătorul de la Curtea de Apel Ploiesti, care în primă instanță i-a condamnat pe cei implicați în acest dosar, le face o caracterizare dură inculpaților.

De exemplu, în cazul fostului prefect Paul Beganu. „În condițiile în care se vor aplica pedepse principale având cuantumuri situate între minimul special al fiecărei pedepse și mijlocul intervalului punitiv, inculpatul nefiind cunoscut cu antecedente penale și având un comportament procesual adecvat pe de o parte; dar batjocorind prin faptele comise înaltă funcție publică deținută, pe de altă parte, se relevă că, în pofida sancționării mai severe a concursului de infracțiuni în Codul penal actual, cu spor fix și obligatoriu, fată de Codul penal anterior, tot noua reglementare în mod global este mai favorabilă acestei persoane.

Curtea reține că inculpatul Beganu Paul a transformat practic, în vederea obținerii unor foloase materiale enorme, instituția prefectului într-o funcție prin intermediul căreia a găsit de cuviință să își îndestuleze averea personală în detrimentul vădit al intereselor statului pe care tocmai prin prisma demnității deținute ar fi trebuit să le apere cu onoare și tenacitate.”

Magistratul a avut cuvinte dure și la adresa fostul președinte al Judecătoriei Patarlagele: „Inculpatul Toader Neculae, în calitate de judecător la Judecătoria Patarlagele a ales să nesocotească relațiile sociale care reglementează îndeplinirea corectă și imparțială a atribuțiilor de magistrat ce îi reveneau, preferând să abdice de la menirea nobilă de a împărți dreptatea în mod echitabil, în schimbul unei sume foarte însemnate de bani.”

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here