În urmă cu aproximativ 59.000 de ani, un neanderthalian a suferit din cauza unei dureri de dinți îngrozitoare cauzată de o carie profundă la unul dintre molarii din maxilarul inferior. Dintele respectiv a fost descoperit într-o peșteră din Siberia, prezentând urme ale unei intervenții stomatologice efectuate, se pare, cu ajutorul unei mici unelte de piatră pentru îndepărtarea cariei și calmarea durerii, informează Reuters, citată de Agerpres.
Cercetătorii au afirmat că acest dinte demonstrează că neanderthalienii erau capabili să efectueze astfel de proceduri stomatologice complexe cu zeci de mii de ani înaintea speciei noastre, o dovadă în plus a abilităților cognitive și a competențelor tehnice ale acestor veri apropiați ai Homo sapiens.
Dintele a fost descoperit în Rusia, în peștera Chagyrskaya, situl unei bogate colecții de fosile de neanderthalieni de pe malul stâng al râului Charysh, la poalele Munților Altai, în sudul Siberiei.
În centrul molarului se află o cavitate adâncă, ce ajunge până în camera pulpară, unde se aflau terminațiile nervoase și vasele de sânge. Urmele de pe dinte și forma găurii indică faptul că aceasta a fost o modificare deliberată și nu o deteriorare accidentală, au declarat cercetătorii, în timp ce dovezile de uzură obișnuită indică faptul că acest individ a folosit acest dinte o bună perioadă după această intervenție.
Experimentele efectuate pe trei dinți umani moderni au demonstrat că o gaură de această formă și cu aceleași tipare de caneluri microscopice ar putea fi creată prin forarea în molar cu o unealtă de piatră similară cu cele descoperite în peștera Chagyrskaya, au notat cercetătorii.
Dintele reprezintă cel mai vechi exemplu cunoscut de chirurgie dentară invazivă, potrivit arheologului Kseniya Kolobova de la Institutul de Arheologie și Etnografie al filialei siberiene a Academiei Ruse de Științe, autoarea principală a studiului publicat miercuri în jurnalul științific PLOS One.
‘Acest lucru este important deoarece dovedește că neandertalienii dețineau abilități cognitive sofisticate, inclusiv de planificare, capacități motorii precise și o strategie medicală deliberată, contestând viziunea depășită conform căreia un astfel de comportament complex ar aparține exclusiv oamenilor moderni’, a spus Kolobova.
‘Procedura a necesitat diagnosticarea sursei durerii, înțelegerea faptului că îndepărtarea țesutului cariat ar putea aduce alinare, selectarea deliberată a unui instrument de piatră adecvat și executarea unei forări precise, cu mișcări controlate ale degetelor’, a explicat cercetătoarea.
Molarul demonstrează că neanderthalianul supus acestei proceduri era un adult, deși cercetătorii nu cunosc sexul individului. ‘Acest lucru este în concordanță cu cunoștințele moderne privind tratamentul leziunilor carioase profunde’, a declarat antropologul Alisa Zubova, care se numără printre autorii principali ai studiului, de la Muzeul de Antropologie și Etnografie Petru cel Mare (Kunstkamera) din Sankt Petersburg.
Există, de asemenea, dovezi că neanderthalienii, inclusiv individul căruia îi aparținea acest molar, foloseau scobitori pentru a îndepărta resturile de mâncare rămase între dinți.
Până în prezent, cea mai veche dovadă a unei intervenții chirurgicale dentare era un dinte de Homo sapiens descoperit în Italia, datând din urmă cu aproximativ 14.000 de ani, cu o cavitate ce fusese curățată cu o unealtă de piatră.
Neanderthalienii, mai robuști în comparație cu Homo sapiens și cu sprâncene mai mari, erau inteligenți, existând dovezi că au creat artă, au folosit metode complexe de vânătoare în grup și obiecte simbolice și că aveau un limbaj vorbit.
Ei au dispărut în urmă cu aproximativ 40.000 de ani. Majoritatea oamenilor de astăzi poartă o mică parte din ADN-ul lor datorită încrucișărilor străvechi dintre neanderthalieni și Homo sapiens.
Neanderthalienii au locuit în peștera Chagyrskaya în urmă cu aproximativ 59.000 până la 49.000 de ani. Aceasta a servit drept tabără de bază pentru măcelărirea și consumul cărnii de bizon și de cal, dar și pentru locuit, inclusiv pentru creșterea copiilor, după cum o demonstrează dinții de lapte găsiți acolo.
Coautoarea studiului, Lydia Zotkina, de la Institutul de Arheologie și Etnografie, a remarcat că această intervenție chirurgicală trebuie să fi fost dureroasă. ‘Mi se pare că aceasta este, de asemenea, o dovadă a unei voințe uimitoare. Cunoașteți multe persoane care ar putea realiza o astfel de operație fără anestezie sau fără echipament special? Sau care ar putea s-o suporte la rândul lor? De fiecare dată când mă gândesc la asta, sunt plină de admirație’, a declarat Zotkina.
Cavitatea din molar acoperea aproape întreaga suprafață folosită pentru mestecat.
‘Replicarea experimentală a arătat că o mișcare rotativă sau de forare manuală cu un mic instrument de piatră ar fi fost cea mai eficientă tehnică’, a declarat Kolobova.
Zotkina a realizat aceste experimente folosind un mic instrument din jasp, un tip de cuarț. Instrumente similare din jasp au fost găsite în peștera Chagyrskaya, datând din perioada în care aceasta era ocupată de neandertalieni.
‘Am emis, de asemenea, ipoteza că această cavitate rezultată ar fi putut fi umplută’, poate cu o substanță precum ceara, a spus Zotkina, cu toate că nu au fost găsite dovezi în acest sens.
