Președintele francez Emmanuel Macron vrea să relanseze cât mai repede posibil cuplul franco-german cu viitorul cancelar Friedrich Metz în plină urgență pentru Europa, prinsă în capcana apropierii accelerate între Donald Trump și Rusia, relatează France Presse, citată de Agerpres.
‘Suntem într-un moment istoric. S-ar putea să avem o convergență franco-germană mai puternică decât oricând’, a declarat președintele francez unor jurnaliști după ce duminică a fost anunțată victoria creștin-democratului Friedrich Merz în alegerile legislative din Germania.
Emmanuel Macron l-a sunat pe Merz în aceeași seară din avionul care îl ducea la Washington pentru a încerca să-l convingă pe Donald Trump să menajeze Ucraina și pe europeni în noua sa strategie de apropiere cu Vladimir Putin.
El l-a sunat și pe cancelarul în exercițiu Olaf Scholz, marele învins al acestor alegeri, care va rămâne în funcție încă câteva săptămâni, timp în care succesorul său va forma noul guvern.
Relația nu a fost niciodată lină între cei doi lideri, președintele francez un apărător fidel al cauzei europene și care nu ezită să treacă la acțiune, surprinzându-l adeseori pe omologul său german, taciturn și puțin familiarizat cu Franța.
Despre Ucraina, apărarea europeană, finanțarea UE, Olaf Scholz va fi fost întotdeauna cu un pas în urma lui Emmanuel Macron chiar dacă punctele lor de vedere s-au apropiat sub presiunea evenimentelor.
De duminică seara, Friedrich Merz a afișat poziții mult mai tranșante, rupând cu transatlantismul intangibil al Germaniei de după 1945, virând spre Franța.
Bătrânul continent trebuie să obțină ‘independența față de SUA’, iar pentru aceasta să facă din consolidarea apărării sale o ‘prioritate absolută’, a afirmat viitorul cancelar, care va vizita Parisul și Varșovia imediat după preluarea mandatului.
‘Ceea ce este sigur este că în domeniul apărării europene lucrurile vor merge mai repede și mai departe cu el’, susține o sursă guvernamentală franceză.
‘Mulți speră că Germania va acționa acum mai rapid și va fi mai activă într-o serie de dezbateri’, adaugă Camille Grand, expert pe lângă Consiliul european pentru relații externe (ECFR) și fost secretar general adjunct al NATO.
‘A consolida capacitățile de apărare europene, a vedea cum se poate apăra Europa cu mai puțină (sau fără) America, dezvoltarea unui plan pentru Ucraina care să nu fie ghidat de cererile americane, ci de interesele europene’: foaia de parcurs este ca și trasată, potrivit lui.
În acest context, președinția franceză scrutează cu atenție tot ce poate spune Friedrich Merz despre finanțarea cheltuielilor militare în Europa, care ar putea implica o îndatorare comună, ceea ce Berlinul a considerat până acum de neconceput.
Friedrich Merz evocă și necesitatea de a reflecta la o descurajare europeană care să se sprijine pe cele două puteri nucleare europene, Franța și Regatul Unit, un subiect de asemenea tabu în Germania, aflată sub umbrela americană.
‘Cultura lui Friedrich Merz și contextul internațional fac din această alegere o oportunitate pentru Franța. Dar pentru aceasta trebuie acționat rapid’, spune Paul Maurice, expert la Institutul Francez de Relații Internaționale (Ifri).
‘Crearea unei coaliții poate lua timp și nu știm care va fi situația politică în Franța peste trei luni’, a declarat el pe canalul Public Senat.
Germania privește cu mai multă circumspecție instabilitatea politică din Franța de la alegerile din 2024 și creșterea deficitelor publice în creștere din țara vecină.
Motorul franco-german, atât de des lăudat încă din perioada postbelică și de la începuturile construcției europene, nu mai este nici el atât de exclusivist.
Apar alți actori-cheie, cum ar fi Polonia în Europa de Est, și chiar un front pro-Trump întruchipat de Giorgia Meloni în Italia și Viktor Orban în Ungaria.
‘Francezii știu bine că ‘leadership-ul’ nu mai poate veni doar de la Paris și Berlin și că, pentru a fi eficient, trebuie implicați mulți alți lideri’, notează Camille Grand.
