Agenția colonelului FSB

În Rusia, Agenția Federală pentru Afaceri Naționale (ФАДН) funcționează deja de opt ani. Anterior, aceasta s-a luptat cu jurnaliștii, cu internetul și extremismul. Odată cu declanșarea războiului în Donbas, atenția agenției s-a îndreptat către această regiune: angajații agenției călătoresc regulat acolo în misiuni de serviciu, iar unii chiar luptă ca voluntari. Novaia Europa a analizat particularitățile activității ФАДН.

Condusă de un colonel FSB

Agenția Federală pentru Afaceri Naționale (ФАДН) a fost creată în 2015 prin decret prezidențial. Cu câțiva ani înainte, autoritățile ruse încercaseră să pună în funcțiune „sistemul de monitorizare a relațiilor interetnice”, dar nu fără succes.

Printre obiectivele ФАДН se numără implementarea politicii naționale, consolidarea unității poporului multinațional al Federației Ruse și prevenirea tentativelor de instigare la ură rasială, națională sau religioasă. În 2016, agenția a lansat un sistem „autoeducativ” de monitorizare a resurselor de internet pentru detectarea conflictelor interetnice. Conform unui raport, în tot anul 2019 sistemul a identificat „547 de situații cu potențial conflictual”, dintre care 21 au fost plasate sub un control special.

„Dacă sistemul observă că într-o anumită regiune de pe rețelele sociale se intensifică pasiunile, cu un număr crescut de mesaje care, prin natura lor, instigă la discordie națională, se activează așa-numitul ‘semnal galben’, iar operatorul decide să informeze conducerea despre aceasta”, a explicat reprezentantul Ministerului cecen pentru Politica Națională, Relații Externe, Piață și Informație, Ilman Vahidov.

De asemenea, în cadrul ФАДН s-a propus efectuarea unor verificări privind extremismul în rândul studenților, introducerea unei uniforme școlare unificate cu posibilitatea purtării eșarfei și crearea de „centre de adaptare” pentru migranți. Printre inițiativele mai populare se numără acțiunea anuală „Marea Dictare Etnografică”.

De la înființarea instituției, șeful Agenției Federale pentru Afaceri Naționale este Igor Barinov, fost membru al forțelor speciale și deputat în Duma de Stat.

Dacă dăm crezare biografiei oficiale, Barinov și-a început cariera în FSB, a comandat o unitate a grupului Alfa, a participat la conflictul oseto-ingus și la războiul din Cecenia. A fost rănit de trei ori și a atins ajuns la gradul de colonel. A fost ales deputat în Duma de Stat pe listele partidului Rusia Unită, activând în comisia pentru relații internaționale și cooperare în domeniul combaterii terorismului.

Barinov a susținut candidatura lui Dmitri Medvedev la alegerile prezidențiale și a fost pretendent la funcția de guvernator al regiunii Kurgan, dar în cele din urmă postul a fost ocupat de Oleg Bogomolov.

De-a lungul anilor, șeful ФАДН i-a acuzat pe jurnaliști de exacerbarea revoltei romilor de lângă Tula, a invocat o sursă necunoscută potrivit căreia „80% dintre cetățenii ruși s-au alăturat ISIS sub influența propagandei de pe internet”, și s-a plâns de subfinanțare.

Teritoriile ocupate ale Ucrainei

De la înființare, ФАДН s-a interesat de teritoriile ucrainene ocupate și anexate, dar după declanșarea războiului, în 2022, interesul său a crescut semnificativ.

În 2015, agenția se limita la a face sondaje de opinie în Crimeea. În rezultatele unuia dintre acestea, se spunea că doar 21% dintre tătarii crimeeni considerau că au avut loc schimbări pozitive în viața lor după anexare. Atunci, jumătate dintre participanții la sondaj au declarat că situația în ansamblu nu s-a schimbat, 15% dintre tătari au vorbit despre înrăutățirea situației, iar 60% dintre respondenți nu au putut identifica problemele pe care autoritățile le-ar fi rezolvat. Nu sunt cunoscute detalii despre modul în care a fost realizată cercetarea și câți oameni au participat.

Odată cu începerea invaziei și a instalării ocupației, ФАДН a devenit un jucător deplin în așa-numitele „noi regiuni”. În vara anului 2022, Ministerul Apărării din Rusia a declarat că agenția a adus una dintre cele mai mari contribuții între agenții pentru furnizarea de ajutor umanitar în republicile autoproclamate Lugansk (LNR) și Donețk (DNR).

„O politică națională analfabetă și poate chiar preconcepută, în Ucraina, a dus la faptul că țara se dezintegrează practic, se destramă în componente separate. Și tocmai acest lucru a dus la faptul că am fost nevoiți să începem o operațiune specială”, a declarat Barinov anul trecut.

Angajații agenției călătoresc în mod regulat în misiuni de serviciu în Donbas, întâlnindu-se cu conducătorii universităților locale și vizitând școlile.

De exemplu, pe 27 octombrie, la Donețk, sub egida ФАДН, a avut loc o masă rotundă intitulată „Denazificarea: teorie, experiență, perspective”. Ca rezultat, s-a decis „să se creeze și să se implementeze consecvent o strategie cuprinzătoare de denazificare”. Cu toate acestea, în ultima lună nu au mai fost primite alte informații despre această strategie.

„Timp de 30 de ani, o ideologie banderovistă, nazistă, a fost foarte agresiv propagată practic în toate domeniile vieții societății ucrainene. Și, deoarece într-o anumită măsură spațiul informațional ucrainean a influențat inclusiv Donbas și teritoriile care acum au fost eliberate din nou, ne confruntăm cu consecințele acestei activități și înțelegem că practic trebuie să refacem munca de informare a tinerilor cu privire la originile noastre, la istoria noastră comună, la relațiile dintre popoarele noastre frățești”, a comentat Barinov referitor la situația din Donbas.

De asemenea, se dă impresia că ФАДН privește cu o atenție deosebită la cazacii care luptă în Ucraina. De opt ani, șeful agenției face parte din consiliul prezidențial pentru problemele cazacilor. Doi angajați ai agenției s-au alăturat voluntarilor care luptă în cadrul unității „Terek”.

Însuși Barinov a afirmat că numărul comunității cazacilor din Rusia a scăzut cu 9.000 în ultimul an, ajungând la 149.000 de oameni, iar asta inclusiv din cauza pierderilor de război. El a chemat la „acordarea unei atenții sporite cazacilor care se întorc după participarea în SVO (abrevierea în limba rusă pentru operațiune militară specială – n.tr.)”.

Șeful ФАДН a vorbit și despre formarea de structuri ale comunităților cazacilor în „noile regiuni ale Federației Ruse”.

„Astăzi, există deja cetățeni cu inițiativă care doresc să creeze comunități cazace, dar ținând cont de desfășurarea acțiunilor militare, va trebui să așteptăm puțin din cauza lacunelor din legislația regională. Ar fi incorect să creăm comunități cazace în noile entități fără participarea cazacilor care luptă acum”, a explicat el.

Șeful comitetului parlamentar pentru afaceri naționale, Ghennadi Semighin, a remarcat că statul acordă atenție finanțării politicii naționale în regiunile ocupate și dorește ca acolo „relațiile interetnice să fie la un nivel la fel de înalt și de stabil cum sunt în general în Federația Rusă”.

În general, conform spuselor lui Barinov, sarcina afirmării „în conștiința publică a ideii de comunitate etnică, culturală și istorică comună a popoarelor rus și ucrainean este rezolvată cu succes”. În același timp, potrivit măsurătorilor ФАДН, de la începutul războiului 85% dintre ruși au declarat că relația lor cu ucrainenii s-a înrăutățit, în timp ce 15% dintre respondenți au menționat că părerea lor s-a îmbunătățit.

Șeful agenției nu s-a sfiit să-i lege pe ucrainenii care trăiesc în Rusia de incendiile izbucnite la centrele de recrutare militară.

„Majoritatea absolută a etnicilor ucraineni a susținut operațiunea militară specială, iar acolo sunt unii care participă cu arma în mână, în rândurile Forțelor Armate și Gărzii Naționale. Dar este clar că există și indivizi abjecți care, pentru 30 de arginți, transferați de către Serviciul de Securitate al Ucrainei, aruncă sticle cu amestec inflamabil în centrele de recrutare militară. Pădure fără uscături…”, a declarat Barinov.

Pogrom pe aeroportul Mahacikala

Cel mai notabil incident care a adus Agenția Federală pentru Afaceri Naționale în atenția mass-media a fost pogromul de pe aeroportul Mahacikala. Reprezentantul ФАДН, Boris Kornienko, a declarat la câteva zile după turbulențe că centrul de situație al agenției avertizase din timp autoritățile din Daghestan cu privire la posibile provocări, dar acestea nu au reacționat corespunzător.

 

„Când Hamas a comis atacul terorist, noi imediat, în decurs de câteva zile, am trimis scrisori către toți subiecții: fiți pregătiți, această situație ar putea fi folosită pentru instigarea conflictelor interetnice și interconfesionale. În mod specific în Daghestan: centrul identificase în avans activitatea și a trimis un avertisment”, a spus Kornienko.

De asemenea, el a menționat că Daghestan este una dintre regiunile care de obicei ignoră mesajele de la ФАДН. Igor Barinov a avertizat că persistă riscurile unor astfel de „provocări”.

Potrivit lui, în noiembrie, apeluri la tulburări erau deja răspândite prin noi canale de Telgram în alte regiuni.

„Situția din Daghestan este un exemplu clar al modului în care opozanții occidentali încearcă să submineze stabilitatea socio-politică în țara noastră, să reducă nivelul de încredere al populației în operațiunea specială”, a subliniat Barinov. El a îndemnat forțele de securitate să reacționeze dur la instigatorii și organizatorii tulburărilor. Șeful centrului de situații, Mihail Mișin, a adăugat că emisiunea Utra Daghestan „a fost preluată de canale inițial orientate către regiunea Volga”. Acum, eforturile sunt îndreptate către această regiune.

În urma acestui incident, ФАДН a propus obligarea prin lege a regiunilor să reacționeze la mesajele centrului de situații, pentru a nu se repeta situația din Daghestan. Până în prezent, aceasta rămâne doar o propunere verbală.

Contracte guvernamentale

În 2018, Igor Barinov s-a plâns de finanțarea insuficientă a ФАДН.

„Anul trecut, pentru sistemul [de monitorizare], au fost alocate 20 de milioane de ruble, iar în acest an – 10 milioane de ruble. Lucrăm cu două servere pe care le-am primit de la Ministerul Crimeii. Aceste resurse nu sunt suficiente pentru a lansa complet sistemul”, a explicat Barinov. „Avem nevoie de un centru de situații care să ne permită să prevenim conflicte și să identificăm resursele radicale dăunătoare de pe internet”.

În 2017, pentru implementarea politicii naționale de stat, au fost alocate 2,5 miliarde de ruble, dar din cauza „disciplinei financiare scăzute”, ФАДН a absorbit doar 64% din alocarea bugetară federală.

Șeful agenției a indicat că „volumul mare de responsabilități care revin ФАДН intră într-un fel de contradicție cu bugetul modest și personalul puțin numeros”.

El a propus reformarea agenției într-un minister cu drepturi depline, dar inițiativa nu a fost susținută.

După plângerile lui Barinov, publicația Daily Storm a descoperit că, în fiecare an, ФАДН cheltuia șase milioane de ruble doar pentru închirierea unui BMW Seria 7 pentru șeful agenției. Cu alte 21 de milioane au fost achiziționate șase Toyota Camry și trei BMW 520i pentru alți angajați. Pentru cheltuieli proprii, ФАДН a folosit 49 de milioane de ruble în 2017, fără a lua în considerare salariile și deplasările.

Jurnaliștii au observat că cele două contracte cele mai scumpe ale agenției – organizarea Forumului Panrus „Aurul Turcilor” (8.314.200 de ruble) și tabăra patriotică interetnică pentru tineret (13.656.060 de ruble) – au fost atribuite firmei IMA-Consulting. Fondatorul său, Andrei Gnatiuk, este un tehnolog politic, iar al doilea co-proprietar este un fost funcționar al prefecturii unui dintre districtele Moscovei.

Conform ultimei declarații publice a lui Barinov, cea pentru anul 2017, acesta nu ducea lipsă: el și soția dețineau două apartamente, unul în suprafață de 187,1 metri pătrați. Venitul total al șefului agenției a fost de 3,05 milioane de ruble, iar al soției sale – peste 5,5 milioane de ruble pe an. În 2023, ФАДН a cheltuit 107.755.000 de ruble pentru funcționarea „Sistemului de monitorizare a relațiilor interetnice și interconfesionale”. Pentru automobile și servicii de șoferi – aproape 37 de milioane de ruble.

Viața confortabilă a agenției și rezultatele activității sale nu convin tuturor deputaților. Raportul lui Barinov, din mai anul acesta, a fost întâmpinat și cu critici. „(…) Mi s-a părut că nu întotdeauna vă orientați spre rezolvarea problemei. În general, consider dacă există ФАДН trebuie luate măsuri pentru ca toate națiunile și popoarele să se simtă sub protecție”, a declarat vicepreședintele Dumei de Stat, Șolban Kara-ool.

Ping-pong cu Alexandr Nevski. Ce joc face Putin cu istoria Rusiei