Birourile de vot au fost deschise, duminică dimineaţă, în Germania pentru legislativele în care social-democraţii şi conservatorii îşi dispută succesiunea Angelei Merkel care va părăsi Cancelaria după 16 ani, scrie AFP, preluată de News.ro.
Aproape 60,4 milioane de persoane îşi pot alege deputaţii până la ora 18.00 (16.00 GMT). 40% dintre votanţi erau încă indecişi cu câteva zile înaintea votului crucial pentru prima economie europeană.
Social-democraţii actualului ministru al Finanţelor Olaf Scholz deţin 25% din voturi, în timp ce conservatorii lui Armin Laschet sunt creditaţi între 22% şi 23%, un scor istoric scăzut, potrivit ultimelor sondaje.
La ultimul ei miting în calitate de cancelar, Merkel, 67 de ani din care 30 în politică, a îndemnat sâmbătă electoratul, la Aachen, să voteze pentru Laschet în numele „viitorului” ţării.
Mult timp pe locul trei în sondaje, SPD a revenit de la mijlocul lunii august. Greşelile adversarilor săi, tendinţa centristă şi performanţa liderului său au permis menţinerea pronosticurilor care prevedeau unuia dintre cele mai vechi partide ale Europei o moarte lentă.
Fost primar al Hamburgului, candidatul SPD, a condus o campanie fără probleme, neezitând să pozeze în veritabil moştenitor al lui Merkel. Mult timp în fruntea intenţiilor de vot, creştini-democraţii riscă şi ei să se prăbuşească pentru prima dată din 1949 sub pragul simbolic de 30%.
Preşedinte al CDU şi al celei mai mari regiuni, Renania de Nord-Westfalia, Laschet are reputaţia de a reveni şi de a-şi elimina adversarii cei mai duri.
Ideea unei coaliţii de stânga, invocată de conservatori, ar putea să-i mobilizeze pe indecişi.
Verzii ar trebui să se mulţumească cu locul trei, având în jur de 17% din voturi. Acest scor ar fi istoric pentru Verzi care nu au depăşit pragul de 10% decât în 2009.
Verzii speră să participe la guvernare, dacă este posibil cu social-democraţii. Pentru prima dată din anii 1950, sprijinul unei a treia formaţiuni ar putea fi necesar. Liberalii de la FDP apar deja ca un potenţial candidat la coaliţie.
Stânga radicală Die Linke pare a fi pregătită să participe dar va trebui mai întâi să renunţe la citicile contra NATO.
Extrema dreaptă AfD, intrată pentru prima dată în Bundestag acum patru ani, ar trebui să confirme locul în Parlament cu aproximativ 10%, dar rămâne exclusă din orice coaliţie care ar rezulta.
