Președintele Franței, Emmanuel Macron, se luptă pentru a-și păstra majoritatea parlamentară după primul tur de scrutin la alegerile legislative din 12 iunie. Rezultatele timpurii au arătat că alianța sa centristă, Ensemble, a avut de suferit din cauza grupării de stânga radicală a lui Jean-Luc Mélenchon, Noua Uniune Populară Ecologică și Socială (NUPES). Ambele păreau să fi obținut aproximativ un sfert din votul popular, notează The Economist.
În cadrul complicatului sistem de două tururi al Franței, se prevede că Ensemble va câștiga mult mai multe locuri decât NUPES. Dar previziunile făcute în seara votului, de către Ipsos, sugerează că alianța lui Macron a pierdut totuși teren și ar putea obține doar 255-295 de locuri în Adunarea Națională, la scrutinul din 19 iunie, cu mult mai puțin decât cele 350 pe care le deține acum. La rândul său, un sondaj Ifop oferă alianței lui Macron un interval puțin mai mare, de 275-310 de locuri. Limita inferioară a intervalelor prezise în ambele prognoze ar face ca aliații realeși ai președintelui să nu ajungă la cele 289 de locuri de care este nevoie pentru a-și păstra majoritatea.
În majoritatea celor 577 de circumscripții ale Franței, scrutinul îi va opune pe candidații lui Macron cu cei ai alianței lui Mélenchon, care include socialiști, comuniști și verzi. Politicianul în vârstă de 70 de ani, care vrea să scoată Franța din NATO și îl admiră pe Hugo Chávez, fostul dictator venezuelean, a impus o unitate improbabilă stângii franceze fracturate. Mulți de la stânga visează să-l vadă pe Mélenchon devenind următorul prim-ministru al lui Macron.
Sondajele sugerează că acest lucru rămâne foarte puțin probabil. Gruparea lui Mélenchon pare să-i înlocuiască pe republicanii de centru dreapta, ca partea principală a opoziției. Dar chiar dacă Ensemble și-ar pierde majoritatea, dl Mélenchon ar trebui să unească toate partidele de opoziție pentru a deveni prim-ministru. Aceasta este cu siguranță o sarcină imposibilă, având în vedere opiniile sale radicale.
Orice candidat care a câștigat cel puțin 12,5% din sprijinul alegătorilor înscriși în primul tur trece la al doilea. Au existat câteva victime timpurii pentru domnul Macron, inclusiv fostul său ministru al Educației, Jean-Michel Blanquer. Clément Beaune, ministrul său pentru Europa, se confruntă cu un tur de scrutin dur, după ce a ocupat locul al doilea într-o circumscripție electorală din Paris, după candidatul NUPES, Caroline Mécary. Elisabeth Borne, noul prim-ministru al lui Macron, a ajuns în al doilea tur, în Normandia, unde candidează pentru prima dată la o funcție electorală. Orice ministru, inclusiv doamna Borne, care nu reușește să fie ales, este de așteptat să demisioneze.
Marine Le Pen, care a fost învinsă de domnul Macron la alegerile prezidențiale din aprilie, a avut o seară bună. Rassemblement national (RN), formațiunea sa naționalist-populistă, a câștigat 19% din voturile naționale și se așteaptă să obțină 20-45 de locuri, în creștere față de opt, în parlamentul rezultat. Doamna Le Pen este, de asemenea, bine plasată pentru a-și păstra locul în regiunea Pas-de-Calais, unde este în frunte. Între timp, Eric Zemmour, un rival din extrema dreaptă, a fost eliminat în primul tur, într-o circumscripție care include Saint-Tropez.
Săptămâna viitoare se va transforma acum în mare parte într-o confruntare între centriștii lui Macron și alianța de stânga a lui Mélenchon. Multe vor depinde de încotr se vor îndrepta voturile candidaților eliminați. Unii susținători ai republicanilor, ai căror candidați au fost eliminați în multe circumscripții și par pregătiți să obțină doar 50-80 de locuri, vor fi tentați de alianța lui Macron. Doamna Le Pen și domnul Mélenchon beneficiază, ambii, de sprijin din partea orașelor industriale ale clasei muncitoare. În noaptea alegerilor, ea și-a chemat alegătorii din circumscripțiile electorale în care RN-ul a fost eliminat să nu-l susțină nici pe el, nici pe dl Macron, deși, fără îndoială, unii o vor ignora.
Prezența la vot de 47%, în primul tur de scrutin, a fost cea mai mică înregistrată la alegerile parlamentare, în scădere de la 49% în 2017. Aceasta reflectă o campanie care până acum nu a reușit să capteze imaginația, dl Macron fiind într-o dispoziție mută și părând să trateze alegerile ca pe un vot de confirmare pentru președinția sa. Săptămâna aceasta va fi din nou distras: în 14 iunie, președintele urmează să viziteze trupele franceze staționate în România, în cadrul unei operațiuni NATO, și apoi în Moldova. Un posibil ocol spre Ucraina ar putea fi, de asemenea, în cărți.
Chiar și cu puterile uriașe oferite președintelui, în temeiul Constituției franceze, dl Macron are nevoie de o majoritate parlamentară dacă dorește să își îndeplinească angajamentele din manifest. Acestea includ măsuri nepopulare, cum ar fi creșterea vârstei legale de pensionare de la 62 de ani la 64 sau 65 de ani. Încercarea de a guverna fără o majoritate ar anunța instabilitate și nesiguranță în elaborarea politicilor. Cu alte cuvinte, în joc, pe 19 iunie, este capacitatea dlui Macron nu doar de a câștiga alte alegeri, ci de a continua să reformeze Franța.
The Times: „Putin cel Mare” și imperiul său cât un butic nu pot livra decât o victorie falsă
