VIDEO | Ambasadorul Rusiei sugerează României să-și ia adio de la Tezaur / Ce spune despre verificarea bazei de la Deveselu și sosirea militarilor americani și francezi

Foto: INQUAM/Bogdan Dănescu

Ambasadorul rusiei în România, Valeri Kuzmin, s-a referit, miercuri, la situația din Ucraina, din perspectiva Moscovei, făcând ecou declarațiilor de la nivel înalt făcute de superiorii de la Moscova, inclusiv repetând că nu există planuri de invazie. Cu aceeași ocazie, diplomatul a tratat și două teme locale – vizita rușilor (care nu va exista) la Deveselu, și Tezaurul (care nu va mai veni) de la Moscova. 

Cei care nu vor să-l asculte pe ministrul de externe Serghei Lavrov, ajung să-l asculte pe ministrul Apărării, Serghei Șoigu, a declarat, miercuri, ambasadorul Rusiei la București, Valeri Kuzmin, în cadrul unei conferințe de presă. Diplomatul a răspuns astfel, cu o glumă de rit sovietic, întrebărilor legate de reacția Moscovei dacă cererile de garanții de securitate nu vor fi satisfăcute de către Occident. Kuzmin nu s-a abătut de la retorica din ultimele zile a Kremlinului, reluând punctele principale ale acesteia inclusiv când a venit vorba de mai particulara problemă a scutului anti-rachetă de la Deveselu.

„Nu cred că este o noutate să vă reamintesc faptul că stabilitatea strategică se bazează pe paritatea potențialului militar al celor două tabere”, a punctat responsabilul rus de la București. Potrivit acestuia, instalația din România diminuează potențialul de ripostă al părții adverse, amestecând aici în discuție faptul că doctrina militară americană prevede lovituri nucleare preventive. Totodată, a mai afirmat oficialul rus, la Deveselu pot fi folosite lansatoare ajustate „ușor” și „repede” în scopuri strategice, inclusiv pentru rachete de croaziere de tip Tomahawk.

Precum superiorii săi de la Moscova, Valeri Kuzmin a respins în bloc asigurările de lung parcurs, date constant de către SUA, NATO și România, privind natura defensivă a instalației anti-rachetă de la Deveselu. Și, decretând că ceea ce spun Bucureștiul și Washingtonul nu au legătură cu realitatea, Valeri Kuzmin a anunțat, miercuri, că nici nu are sens ca Rusia să verifice terenul – instalația de la Deveselu. O logică deloc nouă, din partea emisarilor Moscovei, dar în evidentă contradicție cu natura însăși a logicii. Asta, în condițiile în care conferința de presă de miercuri a avut loc într-o perioadă în care Moscovei i s-a adresat deja, în scris și public, de la Washington și de la București, invitația de a trimite o echipă de inspecție la Deveselu. Condiția pusă de partea româno-americană a fost ca verificările să fie pe bază de reciprocitate, lucru dificil de digerat de către partea rusă, după reacțiile avute până acum.

În actualul context, al escaladării militare de la granițele cu Ucraina, șeful ambasadroului Kuzmin, ministrul de Externe Serghei Lavrov, a adus în discuție tema Deveselu încă din primele ore ale lunii decembrie. Reacția Bucureștiului a venit prompt, la vremea respectivă, prin vocea omologului Bogdan Aurescu: „Poziţia exprimată de Federaţia Rusă în raport cu sistemul antirachetă amplasat în România, parte integrantă a sistemului de apărare antirachetă al NATO, este complet eronată, nu este nouă şi face parte din retorica neconstructivă pe această temă, deja cunoscută încă de la momentul negocierii şi încheierii, în 2011, a Acordului între România şi SUA privind amplasarea în România a sistemului de apărare al Statelor Unite împotriva rachetelor balistice”.

Ambasadorul Kuzmin a reluat, miercuri, și teza „propagandei isterice” împotriva Rusiei, orchestrată de SUA și preluată de țări ca România, în legătură cu escaladarea militară de la granița cu Ucraina. Potrivit diplomatului, de fapt ar fi SUA și Franța cele care contribuie la creșterea escaladării, prin trimiterea de trupe pe teritoriul României, iar nu Rusia, care a desfășurat peste 100.000 de militari, tehnică grea și rachete în regiune, făcând din Belarus, de pildă, o țară aproape anexată. Numărul militarilor care au sosit în România, e exemplu, este „neglijabil”, admite ambasadorul rus, care a aruncat însă pe piață o informație pe surse,cum că s-ar fi intenționat ca numărul total de militari americani desfășurat în regiune să fie mai mare, spre 8.000.

 

În conferința de miercuri, Valeri Kuzmin a exclus existența unor planuri de invazie, dar dușul cald a fost urmat de un duș rece. Dacă Ucraina intervine militar pentru a rezolva situația din Donbas (pe care Moscova încearcă să o prezinte ca pe un război civil, nu ca pe un în care dovezile directe și indirecte arată că este total implicată), atunci se va pune problema viitorului statalității Ucrainei.

Relația București-Moscova

Cât privește relația bilaterală dintre Rusia și România, deși spune că își dorește încălzirea ei, Moscova, prin vocea lui Valeri Kuzmin, i-a mai pus, miercuri, un cub de gheață pe creștet:

  • Prin modul în care ambasadorul a descris relația propriuzisă și prin ceea ce țara sa îi recomandă țării noastre. „Metaforic, distanța dintre București și Moscova este de câteva ori mai mare decât cea geografică”, a constatat Valeri Kuzmin, iar „pentru a o scurta, e nevoie de eforturi bilaterale reciproce”. Acum, merită reținut că perspectiva românească este ușor mai nuanțată. Istoric vorbind, acest ultim aspect, al „efoturilor bilaterale reciproce” a avut mereu aceeași problemă: definiția „reciprocității” obișnuia să vină în plic, de la Moscova.
  • Prin modul în care s-a referit la problema Tezaurului românesc. În acest context, Valeri Kuzmin a observat, miercuri, că, în România, subiecte care ar trebui să fie treaba istoricilor sunt folosite politic și pentru a-i cere Rusiei să plătească datorii istorice inexistente. Iată deja, un prim răspuns categoric, chiar dacă aparent doar sugerat. Un răspuns mai direct, deși îmbrăcat și el oarecum în aluzii, a venit la întrebarea concretă: va înapoia Rusia tezaurul românesc captiv acolo de un secol? Ambasadorul Valeri Kuzmin a răspuns făcând trimitere la spusele unui oficial rus, de acum 10 ani: „Nu există un astfel de punct pe agenda politică dintre România și Rusia”. „S-a schimbat ceva în sens pozitiv?” – s-a întrebat mai departe, pornind de aici, diplomatul rus. „Trageți dumneavoastră concluzia”, a răspuns tot el. În același context, poate pentru a le transmite românilor că problema tezaurului a fost definitiv îngropată, din perspectiva Moscovei, Valeri Kuzmin a făcut trimitere la un dialog Brejnev-Ceaușescu, consumat la Moscova, acum peste cinci decenii. „Știți care a fost recomandarea lui pentru tovarășul Ceaușescu? Pe scurt: uită de asta, dragă tovarășe”. Pentru a potența efectul pildei, ambasadorul Kuzmin a adăugat: „Se presupune că pe atunci relațiile dintre țările noastre erau mai calde”.

„Nu am instrucțiuni de la Moscova pentru a-i transmite un mesaj lui Klaus Iohannis”, a fost răspunsul lui Valeri Kuzmin, la o întrebare în acest sens pusă de site-ul stiripesurse.ro. punctând că acesta este răspunsul său diplomatic.

Despre iminenta invazie rusă în Ucraina. Cum să-ți alegi tabăra

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here