Combinate, amenințările cu protecționismul și politicile imprevizibile vor afecta creșterea economică, notează The Economist.
<< „Epoca de aur a Americii începe chiar acum”. Așa a declarat Donald Trump pe 20 ianuarie, în discursul său inaugural. În cele șase săptămâni care au trecut de la acea zi rece, investitorii și economiștii au început să ia în calcul o posibilitate mai puțin optimistă: aceea că venirea sa la Casa Albă atât provoacă o, cât și coincide cu o perioadă de slăbiciune a economiei americane.
Deocamdată, aceste îngrijorări sunt mai vizibile în sondajele despre economie decât în datele concrete, care încă reflectă elanul moștenit din anul trecut. Americanii de rând au devenit pesimiști. Un indice al încrederii consumatorilor, urmărit îndeaproape și publicat de Universitatea din Michigan, s-a prăbușit în februarie, atingând cel mai scăzut nivel din 2023. Un alt indicator al așteptărilor consumatorilor, publicat de Conference Board, un grup de cercetare economică, a înregistrat o scădere la fel de abruptă în februarie, ajungând la un nivel care sugerează o viitoare contracție economică. O preocupare majoră pentru public este posibilitatea revenirii inflației, cauzată de apetitul lui Trump pentru tarife vamale. El a promis să-și implementeze noul pachet de taxe pe 4 martie, cu impunerea unor tarife de 25% pentru importurile din Canada și Mexic și de 10% pentru mărfurile din China.
Astfel de îngrijorări ar putea deja să se reflecte în comportamentul real. Vânzările cu amănuntul din ianuarie au fost neașteptat de slabe, cheltuielile consumatorilor scăzând cu 0,5% în termeni reali față de luna precedentă, marcând cel mai mare declin din ultimii aproape patru ani. Există, de asemenea, semne de slăbiciune pe piața muncii: numărul cererilor inițiale pentru ajutor de șomaj a crescut săptămâna trecută la 242.000, atingând cel mai înalt nivel din octombrie.
Investitorii încep să resimtă această stare de pesimism. După victoria lui Trump în alegeri, piețele bursiere au crescut puternic în așteptarea agendei sale de dereglementare și reducere a taxelor. Recent însă, piața a început să scadă, înregistrând o pierdere de 2% în ultima lună. Un indicator cu frecvență ridicată al creșterii PIB, publicat de filiala Federal Reserve din Atlanta, indică o contracție de 1,5% în primul trimestru al anului 2025, o inversare bruscă față de prognozele de acum câteva săptămâni. (Totuși, fiind încă devreme în trimestru, această estimare a PIB este foarte imprecisă și volatilă.)
Nu este vorba doar despre Trump. În mod evident, politicile sale abia încep să aibă un impact. Economia este influențată de mult mai mulți factori decât doar de programul liderului de la Casa Albă. Piața imobiliară, un indicator important al sănătății economice, este afectată de ratele ridicate ale dobânzilor. În ianuarie, vânzările de locuințe aflate în curs de finalizare au scăzut la cel mai jos nivel din 2001, de când National Association of Realtors a început să colecteze astfel de date. În plus, rezultatele sondajelor sunt influențate de politică: respondenții care se identifică drept democrați sunt acum pesimiști, în timp ce republicanii sunt mai optimiști – o inversare a atitudinilor față de perioada în care Joe Biden era la Casa Albă.
Dincolo de zgomotul de fond, câteva teme ies în evidență, iar majoritatea sugerează o intensificare a îngrijorărilor în lunile următoare. Chiar dacă Trump amână din nou impunerea taxelor vamale asupra Canadei și Mexicului, așa cum a făcut luna trecută, el pare hotărât să majoreze tarifele atât pentru aliați, cât și pentru rivali – o orientare spre protecționism mai agresivă decât în primul său mandat.
Pe măsură ce prețurile mai mari afectează consumul și producția industrială, tarifele sale ar putea reduce cu un punct procentual rata de creștere a economiei americane, potrivit analiștilor de la Morgan Stanley, o bancă de investiții. Indicatorii incertitudinii legate de politica comercială au crescut semnificativ, ceea ce înseamnă că firmele ar putea ezita să facă investiții.
Mulți investitori încă speră că Trump va reduce taxele și va elimina reglementările birocratice. Totuși, echilibrul riscurilor pare să se modifice. Proiectul de buget adoptat de republicani în Camera Reprezentanților pe 25 februarie ar extinde majoritatea reducerilor de taxe implementate de Trump în 2017, dar fără a le amplifica semnificativ. Rezultatul ar fi o politică fiscală care menține deficitul la un nivel enorm -aproximativ 7% din PIB – fără a oferi însă un impuls suplimentar considerabil economiei.
Între timp, eforturile lui Elon Musk și ale Departamentului pentru Eficiență Guvernamentală de a reduce dimensiunea administrației federale creează o impresie haotică. Reducerile de personal par să genereze economii limitate, dar perturbări extinse asupra funcțiilor guvernamentale, de la gestionarea parcurilor naționale până la distribuirea ajutoarelor sociale.
Câteva tendințe mai ample ar putea, de asemenea, să joace împotriva lui Trump. Consumatorii au epuizat rezervele financiare acumulate în timpul pandemiei de Covid-19, ceea ce îi poate determina să economisească mai mult, reducând astfel cheltuielile. Evaluările extrem de ridicate ale acțiunilor americane, în special ale giganților tehnologici care au prosperat în ultimii ani, sunt vulnerabile la o corecție – ceva care ar putea afecta și mai mult încrederea consumatorilor și a companiilor. În plus, piața imobiliară va rămâne sub presiune atât timp cât ratele ipotecare se mențin în jur de 7%, aproape de cel mai ridicat nivel din ultimele două decenii.
Indiferent cine s-ar fi aflat la putere, toate aceste tendințe ar fi indicat o încetinire economică. Însă, cu un protecționist agresiv și imprevizibil la Casa Albă, această scădere ar putea veni mai repede și fi mai accentuată. >>
