Exercițiu de imaginație – ce s-ar întâmpla dacă Călin Georgescu, un candidat populist, pro-rus, pro-legionar, anti-occidental, conspiraționist, dacopat, etc. – ar ajunge printr-un accident de proporții istorice președintele României?
Pe scurt, România s-ar trezi complet izolată (legionarii nu sunt frecventabili in lumea civilizată iar rusofilii de asemenea). Primele efecte care se văd deja, sunt cele financiare. Georgescu sperie și capitalele occidentale, dat fiind că a anunțat schimbări majore de orientare (pro-Rusia, anti-Ucraina, neutralitate in loc de NATO, poate chiar ieșirea din UE). Previziunile de mai jos se axează însă doar pe efectele din economie, cuantificabile.
Doar faptul că Georgescu a ajuns până în turul 2 a zdruncinat bursa de la București, care a pierdut 10 miliarde de lei în capitalizare după turul 1. Fondurile de pensii private (pilon 2 și 3) au intrat și ele la apă, cu pierderi masive. Băncile au refuzat să mai împrumute guvernul, care deja a împrumutat 50 de miliarde de euro în acest an și depinde de credite externe și de fondurile europene pentru a-și finanța cheltuielile curente și în 2025. BNR a pompat masiv euro în piață zilele acestea să stabilizeze cursul de schimb.
Datoria României era în noiembrie de 186 miliarde de euro, în creștere cu 18 miliarde fata de acum un an. Deficitul de anul viitor este preconizat a fi din nou unul masiv, însă România trebuie să se împrumute pe piețele financiare și pentru a refinanța datoriile din anii precedenți.
Orice creștere, chiar și una modestă a dobânzii din cauza retrogradării ratingului la categoria “junk” ar însemna ca devizul datoriei s-ar dubla, doar plata dobânzilor putând ajunge la 15-20 de miliarde de euro pentru anul viitor, înghițind o mare parte din buget. Fondurile europene sunt și ele critice pentru echilibrarea bugetului prin impactul lor în economie – iar PNRR și celelalte fonduri ar fi inghetate.
Dar să vedem cum ar arăta lucrurile pe o perioadă mai lungă, dacă Georgescu câștigă și mai ales dacă i se validează mandatul în ciuda faptului că alegerea sa a fost datorată fraudelor electorale comise de un stat inamic, conform documentelor prezentate de CSAT următoarele lucruri sunt foarte probabil să se întâmple:
- Noul guvern – În cazul victoriei lui Georgescu negocierile vor fi dificile, cu lumea-n stradă, tensiuni majore. Georgescu va propune probabil un guvern tehnocrat, însă e greu de crezut că vreun specialist respectabil ar accepta să facă parte din el. Urmează o perioadă în care se vor căuta diverse soluții, probabil până la urmă se vor găsi niște miniștri, guvernul patronat de Georgescu fiind lipsit însă de orice credibilitate externă în ciuda unor eforturi de calmare a lucrurilor, lumea nu va avea încredere.
- Criza bugetară și recesiunea – aici lucrurile vor fi foarte dure. România va pierde imediat ratingul investițional și accesul la fonduri europene (adio PNRR, fonduri de coeziune, etc) și se va apropia de incapacitate de plată. Guvernul inițial va nega problema, va oferi dobânzi imense băncilor care mai vor să îl împrumute. Deja si guvernul actual a fost nevoit să-și folosească rezerve de peste 6 miliarde de euro in aceasta perioadă. Managementul plăților ar fi strâns în anul viitor, guvernul lui Georgescu axându-se pe amânarea și prioritizarea plăților curente. Însă după câteva luni deja lucrurile nu mai pot fi reglate din cash flow. Pensiile și salariile nu vor mai putea fi plătite fără pornirea tiparniței, cu inflația și devalorizarea leului, împreună cu o austeritate dură, devenind inevitabile. Taxele și impozitele vor fi crescute masiv, cu reintroducerea cotei progresive. Aceasta ar lovi mediul economic privat, ducând la o recesiune cu o scădere economică masivă, poate chiar de 10% și la convulsii sociale. Emigrarea va fi masivă, și nu spre Estul admirat de Georgescu, ci tot spre Vestul hulit.
- Criza financiar-bancară. Capitalul străin (dar și românesc) vă ieși din țară foarte rapid, mișcarea punând presiune pe cursul valutar (companiile își vor vinde leii la ieșire). Multinaționalele dar și firmele mai mici își vor reevalua planurile de afaceri din România, investițiile noi vor fi anulate, cele vechi vor fi reduse la minim pentru exit în timp ce firmele își fac planuri de relocalizare. Lichiditățile scad, dobânzile cresc – cetățenii cu rate la bănci în monedă străină vor avea mari probleme, iar băncile de asemenea în a rămâne solvabile.
- Căderea masivă a leului. Cursul de schimb fi greu de gestionat de BNR, care nu ar putea decât să atenueze căderea pe cât posibil, cumpărând cu rezervele sale probabil vreo câteva luni de stabilitate relativă. Adică cursul nu va sări peste noapte de la 5 lei la 10-20 lei însă lucrul acesta se va întâmpla în 6 luni, maxim un an. Între timp, cu leul slăbit, lumea ar da buzna în bănci să își schimbe economiile în euro, punând și mai multă presiune pe cursul valutar.
- Bursa. Bursa de Valori București își va continua picajul început deja după turul 1 al alegerilor. Din păcate, picajul BVB va afecta masiv și fondurile de pensii de pilon 2 si 3, deja lovite de devalorizare. Deja, fondurile de pilon 2 au pierdut peste 400 de milioane de euro din valoare. Pe scurt, după doar un an de regim Georgescu economia ar fi ruinată. Planurile “durabile” ale lui Georgescu, cum ar fi ideile acestuia să creștem cai și să nu mai bem suc și apă la sticlă, nu ne vor salva.
Marea necunoscută – cum ar reacționa în criză președintele Georgescu?
Există două posibilități – prima variantă ar fi ca Georgescu să încerce să calmeze lucrurile, să zică că el nu e anti-UE, anti-NATO, etc – că au fost niște neînțelegeri de campanie. Cheia ar fi în acest caz să accepte să numească un premier universal acceptat în lume, gen Mugur Isărescu, care să compenseze lipsa de credibilitate a noilor autorități. Însă până acum Georgescu nu pare conștient de aceste probleme și persistă în declarații anti-capitaliste și naționaliste.
Varianta a doua de reacție este una mai sinistră, pe model Georgia. Văzând situația financiară dezastruoasă, Georgescu ar da imediat vina pe „Oculta Mondiala care nu vrea să lase romanii să se conecteze energetic cu dacii și le bagă cipuri în suc” iar președintele va persista cu ideea exprimată în campanie că nu are nevoie de niciun împrumut extern. Apoi guvernul ar bloca ieșirile de capital și ar limita retragerile de valută din bănci, pe model rusesc. Vine însă momentul când lumea – de la salariații și pensionarii obișnuiți până la VMG-iștii de la sate și ajungând la „speciali” și la mafia politică obișnuită să aibă contracte cu statul – vă începe să fie foarte nemulțumită de scumpiri și de devalorizare.
Pentru săraci, Georgescu și guvernul său ar stabili unele prețuri maximale, gen zahărul la 5 lei, pâinea 3 lei, etc. – lucruri care pot fi susținute inițial de marile supermarketuri, care pot găsi alte produse din care să facă profit însă care ar omorî micile magazine, mai ales cele din localitățile mici care trăiesc din vânzarea produselor de primă necesitate. Însă cu o populație sărăcită, lucrurile vor intra într-o spirală negativă. Piața imobiliară ar intra și ea în colaps, trăgând după ea și băncile.
În situația asta România intră în colaps economic total în 6-8 luni, maxim un an. Încep proteste, scandaluri politice, parlamentul se dezice de regimul Georgescu, își aduce aminte că individul e ales prin fraudă și îl suspendă iar lumea votează la referendum să scape de el.
Varianta 1 – recuperarea rapidă, lecția învățată
Într-o variantă relativ optimistă, după aproximativ un an de instabilitate economică și politică se fac din nou alegeri, PSD bate toba că pe vremea lui se dădeau pensii și salarii (dar și contracte cu statul) PNL și USR la fel și din alegeri iese un președinte normal, care numește un guvern normal, pro-occidental.
Acest an turbulent însă ne-ar fi dat înapoi cu 30 de ani, cu flashbacks de anii 1990. România ar ieși cu economia distrusă ca după război, izolată, cu relații externe distruse dar cu o populație care poate va fi învățat o lecție dură despre populism care se va întipări în memoria unei întregi generații. Recuperarea începe gradual și în 4-5 ani ne revenim.
Varianta 2 – Venezuela
Înainte să ne bucurăm că ieșim ca omul pățit și învățat, există însă și o variantă mai puțin pozitivă, precum regimul Maduro din Venezuela. În acest caz criza economică continuă iar Georgescu reușește să supraviețuiască politic, inventând dușmani interni pe care să dea vina, cum făcea Liviu Dragnea – useriștii că se plâng la Bruxelles, marile magazine că au crescut prețurile, Ford, Dacia, Microsoft, etc că de ce dau lumea afară, Oculta Mondială că nu ne mai da credite, LGBT sau femeile cu pantaloni în general ca nu se conectează cu energia dacilor, etc. Urmează o perioadă dură, poate chiar cu realegerea lui Georgescu, cuplată cu alte crize externe, din care poate nu ne vom mai reveni decât în peste 20 de ani.
Concluzie
Anul 2025 va fi unul dificil pentru economia României – însă cât de rău ne va fi depinde de cine va fi președinte iar, în cazul Georgescu, scenariile sunt sumbre. Ceva pagube majore s-au înregistrat deja și prin faptul că avem extremiștii așa de aproape de putere, lumea începe să își pună întrebări despre cât de sigură mai e România. Deficitul e mare și trebuie redus, însă dacă Elena Lasconi devine președinte lovitura de imagine de la turul 1 ar fi mai suportabilă și ne-am putea recupera cu mici ajustări și fără o criză economică masivă.
Și cu Georgescu președinte chiar ar fi o criză teribilă mai rea decât în 2009-2010 când lucrurile au fost dure însă a existat stabilitate, cu zeci de miliarde de euro pompate de UE și FMI pentru a compensa ieșirile de capital. României lui Georgescu cine i-ar da bani? Rusia o fi pricepută la campanii de social media, însă e și ea în pragul colapsului financiar, nu are bani de dat cadou regimului Georgescu.
