Atentatul terorist din Moscova îl pune pe Putin față în față cu cel mai aprig inamic al său: realitatea

Sursa: Interfax

Morții și răniții din atacul terorist din 22 martie de la Crocus City Hall sunt victimele principale, dar Putin și spionii săi fug de o confruntare cu realitatea, scriu într-o analiză CEPA Andrei Soldatov, expert în serviciile de informații ruse, și Irina Borogan, jurnalistă de investigații.

<< Atacul terorist din sala de concerte din Moscova, care a ucis 139 de persoane și a rănit 180, reprezintă o lovitură uriașă adusă laudei lui Putin privind stabilitatea, un pilon al guvernării sale de 25 de ani.

A fost, de asemenea, un eșec al serviciilor de informații pentru FSB, care a fost ocupat cu hărțuirea susținătorilor liderului opoziției Aleksei Navalnîi, care a murit în februarie în mâinile Kremlinului. Agenții fuseseră pe deplin ocupați cu aruncarea în închisoare a utilizatorilor pașnici de rețele de socializare pentru infracțiuni de gândire împotriva regimului și cu persecutarea civililor ucraineni în teritoriile ocupate.

Siloviki-ul Rusiei, instituția de securitate a țării, a răspuns la acest fiasco prin schimbarea narațiunii. Atacul asupra capitalei și eșecul flagrant al forțelor de securitate numeroase și puternic înarmate de a interveni în timpul masacrului de 20 de minute a fost, potrivit FSB, nu un semnal al incompetenței regimului Putin, ci un semn al uriașei conspirații globale împotriva Rusiei.

Ca de atâtea ori în trecut, directorul FSB a explicat că în spatele atacului se aflau vechii inamici – SUA, Ucraina și Marea Britanie.

„Credem că acțiunea a fost pregătită atât de islamiștii radicali înșiși, cât și, bineînțeles, facilitată de serviciile speciale occidentale, iar serviciile speciale ucrainene însele au o legătură directă cu acest lucru”, a declarat Alexander Bortnikov.

Nikolai Patrușev, secretarul Consiliului de Securitate al Rusiei, ex-șef al FSB, a fost și mai direct. Când un jurnalist l-a întrebat dacă ISIS (care a revendicat atacul) sau Ucraina este responsabilă pentru atac, Patrușev a răspuns: „Ucraina, bineînțeles”.

Ambii bărbați nu făceau decât să repete papagalicește narațiunea lui Putin din ziua precedentă. Acesta acuzase Ucraina și Occidentul că se folosesc de islamiștii radicali și a afirmat că atacul asupra sălii de concerte a fost probabil doar un altul „dintr-o serie de încercări ale celor care luptă împotriva țării noastre din 2014, folosind regimul neonazist de la Kiev ca pion”.

Faptul că SUA au avertizat Rusia cu două săptămâni mai devreme față de un atac „iminent”, la Moscova, asupra unei mari adunări, „inclusiv concerte”, a devenit astfel o parte a narațiunii potrivit căreia SUA și prietenii săi au organizat de fapt crima în masă.

Această idee va prinde acum rădăcini în solul fertil al diferitelor grupuri conspiraționiste din țară și din străinătate, inclusiv în mass-media rusească, și va fi hrănită de o populație familiarizată acum cu acest regim.

În lipsa unor mijloace de informare independente care să ofere relatări bazate pe fapte și pe fondul unui scepticism public profund legat de ceea ce se întâmplă cu adevărat, spațiul public va fi umplut cu o miasmă de jumătăți de adevăr și minciuni sfruntate (una dintre cele mai populare teorii din acest moment este că Putin este fie mort, fie se ascunde și a fost înlocuit de dublura sa).

Atacul și legăturile sale cu tadjicii au alimentat, de asemenea, xenofobia larg răspândită în societatea rusă față de migranții din Asia Centrală, un sentiment cultivat de mult timp de autorități. Această prejudecată este acum utilă, deoarece oamenii susțin că nativii din acea regiune „nu sunt capabili să organizeze un atac atât de sofisticat”.

Mentalitatea conspiraționistă nu este doar o minciună dospită de vulg, ci este împărtășită și de mulți din serviciile de securitate. Această convingere că forțele întunecate sunt în permanență la lucru pentru a afecta și distruge Rusia este moștenită de la KGB și datează din primele zile ale domniei lui Vladimir Putin.

Încă din ianuarie 2001, la mai puțin de un an după ce Putin a devenit președinte, cele mai mari două cotidiene rusești – Izvestia și Komsomolskaia Pravda – au publicat pe prima pagină investigații despre un soldat rus devenit terorist, despre care FSB a spus că a lucrat în același timp pentru separatiștii ceceni, Al Qaeda și CIA.

Articolele susțineau că Vasili Kalinkin, un fost subofițer din armată, a dezertat de partea cecenă încă din 1991 și a fost mutat într-o tabără teroristă din Afganistan, unde a fost antrenat de un instructor cu porecla amenințătoare „Bill”.

Ziarele, informate de FSB, susțineau că Kalinkin s-a întors în Rusia în 1994, unde a devenit un agent adormit al CIA. Apoi a așteptat șase ani ordinele de a arunca în aer Centrala Hidroelectrică Volga – cel mai mare baraj de acest tip din Europa, care traversează râul Volga. Când a primit ordinele, s-a predat FSB-ului.

După publicare, Kalinkin a defilat la o conferință de presă, unde a susținut că documentul de recrutare pe care îl semnase avea „în colțul din stânga Statuia Libertății, iar în dreapta titlul „Școala de diversiune Osama bin Laden””.

Kalinkin a dispărut apoi din atenția publicului, odată treaba încheiată. Dar narațiunea unei conspirații mondiale a teroriștilor instruiți și dirijați de occidentali care pregătesc crime teribile împotriva Rusiei a devenit un element de bază al propagandei de stat.

Cel puțin până la 11 septembrie 2001, când Putin și FSB au fost forțați să schimbe radical narațiunea. În anii următori, Kremlinul a proclamat că s-a alăturat SUA în lupta împotriva inamicului comun – jihadismului global.

Dar vechile narațiuni nu mor niciodată cu adevărat. Ele sunt prea utile atunci când este nevoie. Luna trecută, Putin a fost intervievat de Tucker Carlson. Dintr-o dată, vechile acuzații din 2001 au revenit:

„Am cerut în mod repetat Statelor Unite să nu sprijine separatismul sau terorismul în Caucazul de Nord. Dar ei au continuat să o facă oricum. Iar sprijinul politic, sprijinul informațional, sprijinul financiar, chiar și sprijinul militar au venit din partea Statelor Unite și a sateliților săi pentru grupurile teroriste din Caucaz”.

Reacția lui Putin la atacul din 22 martie a arătat clar că, de acum înainte, conspirațiile vest-ucrainene vor fi carnea și băutura narațiunii naționale despre amenințările teroriste.

Anchetatorii FSB în cazul atacurilor teroriste, în mod tradițional cea mai competentă parte a organizației, nu vor avea altă opțiune decât să urmeze exemplul lui Putin. Ei vor trebui acum să urmărească, sau să se prefacă că urmăresc, un inamic-fantomă, chiar dacă încearcă să protejeze publicul.

Riscul este clar: cetățenii ruși vor fi mai mult în pericol, nu mai puțin. Și se pare că acest lucru nu-l deranjează pe Putin, chiar dacă face FSB-ul mai puțin competent și mai puțin eficient în abordarea amenințării foarte reale a terorismului. >>

În loc să lupte contra ISIS, Comitetul Național Antiterorist, condus de șeful FSB, s-a ocupat de reviste pentru copii, Ucraina și „lipsa spiritualității” în Occident

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here