Banca Mondială a oprit miercuri plăţile pentru operaţiunile din Sudan, ca răspuns la preluarea puterii de către armată de la un guvern de tranziţie, în timp ce lucrătorii companiei petroliere de stat, medicii şi piloţii s-au alăturat grupurilor civile care se opun preluării, transmite News.ro, care citează Reuters.
Mii de oameni au ieşit în stradă după lovitura de stat de luni, condusă de şeful forţelor armate, generalul Abdel Fattah al-Burhan, iar mai mulţi au fost ucişi în confruntări cu forţele de securitate.
Burhan a demis consiliul comun civil-militar instituit pentru a conduce ţara către alegeri democratice după răsturnarea autocratului Omar al-Bashir într-o revoltă populară din aprilie 2019.
El a spus că a acţionat pentru a împiedica alunecarea ţării în războiul civil, dar decizia Băncii Mondiale de a întrerupe plăţile şi de a opri procesarea noilor operaţiuni este un regres al planurilor sale pentru una dintre cele mai sărace ţări din Africa.
După izolarea de sistemul internaţional de finanţare de-a lungul a trei decenii de guvernare a lui Bashir, Sudanul reuşise să reia complet relaţiile cu banca în marti, obţinând acces la finanţare de 2 miliarde de dolari.
”Sunt foarte îngrijorat de evenimentele recente din Sudan şi mă tem de impactul dramatic pe care acest lucru îl poate avea asupra redresării şi dezvoltării sociale şi economice a ţării”, a declarat preşedintele Băncii Mondiale, David Malpass, într-o declaraţie de la Washington.
Abdalla Hamdok, prim-ministru în guvernul de tranziţie demis, a declarat că reangajarea Băncii Mondiale a fost o realizare majoră care a adus finanţarea mai multor proiecte mari de dezvoltare.
Fostul guvern instituise reforme economice dure, care au reuşit să lichideze rapid arieratele, reducerea datoriilor şi reînnoirea finanţării de la Banca Mondială şi FMI.
O purtătoare de cuvânt a FMI a declarat că Fondul monitorizează evoluţiile, dar că este ”prematur” să comenteze.
Hamdok, care a fost reţinut luni şi se află sub pază la domiciliul său, era sănătos când a fost vizitat de către trimişii din Franţa, Germania, Norvegia, Marea Britanie, Statele Unite, Uniunea Europeană a scris miercuri, pe Twitter, reprezentantul misiunii ONU în Sudan.
Începând din 1 noiembrie, şoferii Uber vor putea închiria o maşină Tesla prin intermediul Hertz, în Los Angeles, San Franccisco, San Diego şi Washington DC, programul urmînd să fie extins în acest an la nivel naţional.
Acordul a fost făcut public după ce Hertz a anunţat luni că va comanda 100.000 de vehicule Tesla până la sfârşitul anului 2022, ceea ce înseamnă că flota de maşini Tesla a companiei de închirieri va fi rezervată pentru şoferii Uber.
Ştirea derspre cea mai mare comandă primită vreodată de Tesla a dus la creşterea acţiunilor producătorului de automobile electrice, a cărui capitalizare a depăşit luni 1.000 de miliarde de dolari, o premieră pentru o companie auto.
Acţiunile Tesla au crescut miercuri cu 3%, iar cele ale Uber au scăzut cu 1,4%. Titlurile Hertz au avansat cu 2%.
Hertz a anunţat miercuri un parteneriat separat cu dealer-ul online de maşini second hand Carvana, ale cărui acţiuni au crescut cu 3%.
Conform acordului, Hertz şi-ar reduce dependenţa de licitaţiile de masă pentru a scăpa de vehiculele uzate ale flotei sale de închiriat şi, în schimb, va vinde vehicule direct consumatorilor prin canalele de vânzare ale Carvana.
Pentru şoferii Uber, închirierile de maşini Tesla vor începe de la 334 de dolari pe săptămână, inclusiv asigurarea şi întreţinerea, şi vor consta în principal din sedanurile Model 3 ale companiei.
Potrivit Uber, costurile de închiriere vor scădea la 299 de dolari pe săptămână sau mai puţin pe măsură ce programul se va extinde în anul viitor.
Acordul de miercuri reprezintă cel mai important pas al Uber de până acum în extinderea utilizării vehiculelor electrice pe platforma sa. Compania a promis că va opera numai vehicule electrice pe platforma sa din Statele Unite, Canada şi Europa până în 2030 şi în întreaga lume până în 2040.
