Naţiunile din Europa de Est nu sunt îngrijorate că vor fi afectate de o încetinire a creşterii economice a celor mai mari parteneri comerciali ai lor, scrie Bloomberg, într-un material în care sunt citați oficiali de la București, Skopie și Budapesta, dar și din zona FMI.
Articolul integral, mai jos:
Susţinuţi de creşterea salariilor, de creşterea cheltuielilor de consum şi a investiţiilor, precum şi de un spaţiu de amorsare a creşterii prin cheltuielile publice, oficialii din ţările ex-comuniste, inclusiv România şi Ungaria, au spus că legăturile cu baza de producţie a Uniunii Europene nu sunt singurul lucru care le va păstra economiile într-o expansiune mai rapidă decât în zona euro din 19 membri.
„După modul în care am construit bugetul pentru 2020, cu mai multă atenţie la investiţii, nu ar trebui să fim afectaţi”, a declarat marţi ministrul român al Finanţelor, Florin Cîţu, pe marginea unei conferinţe economice Euromoney, la Viena. „Nu mă îngrijorează încetinirea”.
Această încredere este susţinută de proiecţii ale Fondului Monetar Internaţional. Deşi şi-a redus prognoza de creştere pentru 2020 în zona euro, în ultima sa perspectivă economică mondială, a crescut estimarea pentru Europa emergentă şi în curs de dezvoltare.
„Acesta nu este butonul de panică”, a declarat la conferinţă Nadeem Ilahi, reprezentantul regional al FMI în Europa Centrală şi de Est. „Aceasta este o încetinire pe care o vedem la sfârşitul unui ciclu de creştere foarte lung, care cu siguranţă nu va plasa regiunea în recesiune”.
Aripa estică a Europei a depăşit ani de zile vestul, deoarece ţările foste comuniste au profitat de investiţiile străine pentru creşterea productivităţii, rămânând surse ieftine de forţă de muncă pentru lanţurile de producţie occidentale. Totuşi, această dinamică a început să se schimbe, pe măsură ce creşterile cu două cifre ale salariilor de la Marea Baltică în Balcani sporesc consumul, veniturile fiscale şi investiţiile.
În Ungaria, guvernul premierului Viktor Orban se bazează pe angajamentele companiilor private de a investi peste 10 miliarde de euro (11,1 miliarde de dolari), a declarat Gabor Gion, ministrul de stat pentru politico financiare. Deşi nu a dat detalii, a spus că guvernul intenţionează să introducă şi un nou pachet de stimulente fiscale – care se adresează în special companiilor – până în al doilea trimestru al anului.
„Nivelurile de investiţii sunt foarte mari”, a spus Gion într-un interviu în cadrul conferinţei Euromoney.
„Credem că putem menţine un nivel de investiţii de 25% din producţie şi mai mult”. În Macedonia de Nord, o fostă republică iugoslavă care îşi reconstruieşte economia, întrucât încearcă să înceapă negocierile de aderare la UE, 48% din exporturi se duc în Germania. Încetinirea a avut un impact, guvernul şi-a redus prognoza de creştere pentru 2020.
Totuşi, proiectează o expansiune de 3,8% în acest an. „Suntem la un nivel de risc moderat”, a spus ministrul finanţelor, Nina Angelovska.
„Avem o creştere cu o bază largă”. Decuplarea de la marile lanţuri de aprovizionare a producţiei din Europa nu este completă, însă poate exista un impact dacă încetinirea devine mai accentuată, potrivit lui Ilahi de la FMI. Şi cum băncile centrale ale multor ţări au redus ratele dobânzilor la niveluri scăzute este posibil ca guvernele să contracareze reducerea creşterii prin cheltuieli, a spus el.
„Deci, dacă trebuie făcută o ajustare, ar trebui privită din partea fiscală”, a spus el. „Vorbim despre încetinirea avansată a Europei de mai bine de un an şi încă nu s-a revărsat în Europa de Est într-o manieră semnificativă.
Sursa: RADOR
Foto: INQUAM/Octav Ganea
