Consultările premierului desemnat cu cele trei mari partide din fosta coaliție nu au lăsat să se întrevadă faptul că Eugen Tomac și-ar fi securizat voturile necesare pentru instalarea guvernului său.
Din contră, judecând după declarațiile de luni ale lui Ilie Bolojan și Dominic Fritz, rezultă că mai degrabă PNL și USR nu au primit, luni, mai multe motive decât avuseseră până atunci pentru a valida varianta Tomac, propusă de președintele Nicușor Dan. Iar zero plus zero dă zero.
Apoi, judecând după declarațiile lui Sorin Grindeanu, rezultă că sprijinul PSD ar veni doar la pachet cu un preț exorbitant pentru premierul desemnat, pentru șeful statului și pentru țară: asumarea faptului că reducerea relevantă a deficitului bugetar nu trebuie să mai rămână o prioritate neamendabilă, respectiv asumarea faptului de a îngropa sub lespezi grele spiritul reformist lansat de Ilie Bolojan.
Două elemente atrag atenția, în acest sens, din spusele lui Grindeanu:
- “Să scadă TVA la alimentele de bază și la medicamente până la 9%. Să scadă taxele pe muncă măcar la salariile mici”.
- “Dacă soluția e să continuăm modelul falimentar Bolojan, PSD nu poate fi parte din aceste proiecte”.
Așadar, condiția PSD sună astfel: batem palma pe Tomac, dar facem din Tomac tot ce n-am putut face din Bolojan.
În urma consultărilor de luni, am mai aflat de asemenea că:
- La Cotroceni există deja suficiente dubii în privința șanselor lui Eugen Tomac de a trece testul Parlamentului pentru ca președintele Dan să facă trimiteri la un plan B încă din faza incipientă a operării cu planul A. Căci, potrivit liderului USR, Tomac i-a spus acestuia din urmă că Nicușor Dan va desemna tot un soi de premier tehnocrat în caz că Eugen Tomac nu va strânge suficiente voturi pentru cabinetul său.
Și tot luni a fost reconfirmat faptul că:
- S-a scurs degeaba luna dedicată de Nicușor Dan construirii unei majorității parlamentare care să îl susțină pe premierul pe care avea să-l desemneze. A povestit luni despre asta chiar Sorin Grindeanu, făcând trimitere la discuțiile avute anterior la Cotroceni cu președintele: “Domnia sa a răspuns că nu există o majoritate clară formată din partidele pro-occidentale. (…) Noi i-am spus că putem încerca, dar nu am putut să-i prezentăm o majoritate clară”.
Consultările de luni au întărit de fapt ceea ce devenise evident de la bun început:
- Că Nicușor Dan nu are mare lucru de oferit PNL și USR.
- Că dacă acceptă oferta PSD pentru sprijinirea unui guvern “tehnic”, Nicușor Dan nu va mai avea absolut nimic de oferit românilor.
- Că strategia pe care președintele a adoptat-o după moțiune l-a dus pe un drum înfundat.
- Că guvernul tehnocrat va trece greu, iar dacă va trece (indiferent că el va fi condus de Eugen Tomac sau de alt nume) îi va fi aproape imposibil să guverneze coerent, eficient și până la viitoarele alegeri parlamentare.
- Că istoria se repetă ușor, costisitor și sfidător atunci când îi ignori lecțiile pe care ți le pusese deja la dispoziție.
În fine, e aproape comic faptul că, judecând și după consultările de luni, soluția viabilă pe care o are azi Nicușor Dan este aceeași care era valabilă și acum o lună: desemnarea lui Grindeanu și însărcinarea PSD cu formarea unui guvern. Iar dacă Grindeanu eșuează, desemnarea lui Bolojan, căci în universul parlamentar pro-occidental PNL este al doilea partid.
Rămâne o curiozitate de nepătruns faptul că un președinte matematician la bază se chinuie să impună o soluție prefabricată, ignorând nonșalant datele problemei.
Dacă ar fi procedat la fel și acum 40 de ani, Nicușor Dan n-ar mai fi câștigat nicio olimpiadă.
“Naivitățile” lui Nicușor Dan nu doar că nu au dispărut, ci s-au și agravat
