Ceauşescu, Gorbaciov şi buncărul antiatomic care a blocat fuga dictatorului, în 1989

Cu două săptămâni înainte ca Nicolae Ceauşescu să fie răsturnat de la putere, liderul sovietic, Mihail Gorbaciov, a făcut apel, fără succes, la liderul comunist de la București să facă reforme.

Alte regimuri se prăbușiseră, iar Ceaușescu a fost ultimul din teapa sa rămas în picioare, în blocul comunist,  când 1989 lua sfârșit.

Mihail Gorbaciov nu a fost neplăcut impresionat de stilul rigid de conducere, penuria larg răspândită și atmosfera opresivă pe care le găsise în timpul unei vizite din 1987.

„Demnitatea umană nu are absolut nicio valoare. Nu am putut purta o conversație normală cu oamenii nicăieri: nici pe stradă, nici la fabrica pe care am vizitat-o. Au tot strigat „Ceaușescu—Gorbaciov!” „Gorbaciov-Ceaușescu!”

„Există vitrine peste tot. Oamenii spun că după ce am plecat, mase de oameni s-au grăbit să pună mâna pe acele mărfuri”, a scris liderul sovietic.

„Perestroika”

„Ceaușescu a fost teribil de jignit când am vorbit public despre glasnost, despre perestroika, când mi-am permis să vorbesc în mod concret despre ceea ce facem în URSS”.

După o discuție finală, fără niciun rezultat, între cei doi lideri, pe 16 decembrie a început o revoltă în orașul Timișoara din sud-vestul țării, care s-a extins în restul țării.

  • Minuta întâlnirii și dialogul Gorbaciov-Ceaușescu – AICI

Vastul aparat de poliție secretă al Securității a fost divizat. Unii i-au rămas loiali lui Ceaușescu, în timp ce alții au înțeles că vremea lui a apus. Lumea se schimba și România  rămăsese în urmă.

Simţind că timpul se scurge – fiul mai mare, Valentin Ceauşescu, a spus într-un interviu că credea că sovieticii vor să-l răstoarne – Ceaușescu și-a văzut opţiunile restrângându-se.

„Suveranitate”

Uimit de huiduielile care au răsunat în timpul unui miting al muncitorilor, din 21 decembrie, liderul comunist a reapărut, în 22 decembrie, la balconul Comitetului Central al Partidului Comunist, convins probabil că poate face apel la români să apere „suveranitatea” țării.

A fost o greșeală finală și fatală. Neliniștea era în creștere pe măsură ce oamenii simțeau  schimbarea de regim.

Ceaușescu a avut două opțiuni de evadare. Prima: elicopterul de pe acoperișul Partidului Comunist, pe care l-a luat înainte de a fi capturat, și executat, trei zile mai târziu.

Buncăr

A doua: un buncăr, situat la trei niveluri mai jos, în subsolul clădirii Comitetului Central. Era suficient de puternic pentru a rezista unui atac nuclear.

În timpul revoltei, a fost făcut bucăți, cablurile și circuitele fiind rupte.

Buncărul avea alimente, provizii, un centru de control, purificator de aer și o ieșire către tunelurile din jurul orașului.

Un lift îi putea duce pe cei doi Ceauşescu direct la buncăr. Dar trecerea lor a fost blocată.

Adăposturi antiatomice

„Liftul personal ar fi trebuit să-i asigure lui Ceaușescu ieșirea. Trecea pe sub Partidul Comunist, bulevardul Magheru, Intercontinental și conectat cu …tuneluri. Stațiile de metrou au fost construite astfel încât să poată fi folosite ca adăposturi anti-atomice”, a declarat arhitectul personal Camil Roguski, într-un interviu pentru România Liberă, în 2005.

„Sub tunelul propriu-zis există o rețea de buncăre și tuneluri mai mici, tehnice, care sunt ca o pânză de păianjen pe sub București”, a adăugat el.

Ar fi putut ajunge acasă, la Palatul Primăverii, iar de acolo la Lacul Herăstrău, unde o barcă era în permanență pregătită să-l transporte la o mașină care, la rândul ei, l-ar fi dus la aerodomul Clinceni.

Dar lucrurile nu a mers astfel.

Garda Civilă

Cele trei niveluri ale buncărului au fost ocupate de militari ai Armatei Române și voluntari ai Gărzii Civile în frunte cu generalul Ioan Geoană, tatăl lui Mircea Geoană, secretar general adjunct al NATO, potrivit documentelor militare și LA Times.

Ușile cântăreau, fiecare, între 500 și 1.000 de kilograme. De cealaltă parte a labirintului subteran se afla o rețea de tuneluri care duce în oraș.

În interiorul buncărului era un adăpost anti-bombă care fusese construit pentru a rezista unui atac nuclear. Are un sistem sofisticat de purificare a aerului și depozite de alimente și apă, potrivit LA Times.

O cameră a centrului său de comandă conținea un perete de echipamente fabricate în Japonia și în America, care fusese spart, ceea ce înseamnă că comunicarea ar fi fost imposibilă.

Cameră specială

Era o cameră de control cu ​​instrumente, echipamente de comunicații, acoperind un perete întreg. Erau telefoane și televizoare, relata ziarul american, în 1989.

„Am găsit și o cameră specială pentru decontaminarea oamenilor și a echipamentului. In apropiere se afla un birou și un dormitor cu paturi si toalete. Acesta se afla în centrul buncărului, cu acces ușor din mai multe direcții”, spunea un maior.

În ciuda sofisticării, totul a fost dejucat de Armată și de unii din fosta Securitate. Comuniștii de rangul doi, în frunte cu Ion Iliescu, au preluat puterea.

După 32 de ani, încă nu a existat o investigație adecvată a Revoluției în care au murit cel puțin 1.116 persoane.

Fostul președinte, Ion Iliescu, acum în vârstă de 91 de ani, un aparatcic educat la Moscova și ajuns la putere în timpul revoltei, a fost acuzat de crime împotriva umanității.

Dar, spun criticii, nu va exista nicio anchetă până când va muri.

Uciși la Revoluție. Copiii care nu au mai crescut niciodată

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here