Cererea mondială de nisip duce la crime

Nisipul este a două resursă naturală din lume din punctul de vedere al consumului la nivel mondial. Evenimentele din ultimii ani au început să includă crime comise în contextul problemelor legate de exploatarea acestui produs.

Un om de afaceri sud-african a fost împușcat mortal în luna septembrie, doi săteni din India au fost uciși în august, iar un activist mexican a fost omorât în iunie, arată Vince Beiser pentru BBC, toate crimele fiind legate de exploatarea nisipului în diferite colțuri ale lumii.

În ciuda faptului că șunem obișnuiți să legăm nisipul mai ales de perioadele de vacanță, produsul a devenit unul dintre ingredientele esențiale pentru viață modernă. Cimentul, industria costructiilor, asfaltul, transporturile, industria sticlei, industria telecomunicațiilor, telefoanele mobile sunt dependențe de folosirea unor cantități uriașe de nisip.

Nisipul din deșert, nefolositor

Problemele se fac simțite cu toate că planeta pare să nu ducă lipsă de zone acoperite de nisip. Ca și apa, care este resursa atât de prezentă în lume, dar și cea supusă celei mai intense exploatări, nisipul este consumat în cantități masive – în jur de 50 de miliarde de tone de agregat, termenul de specialitate pentru nisip și pietriș necesar în construcții.

Problemele apar atunci când se ia în considerare faptul că mare parte din nisipul găsit într-un deșert nu poate fi utilizat în industrie. Potrivit specialiștilor, faptul că este măcinat de vânt și nu de apă îl transformă în fire prea fine pentru a fi stabile în amestecurile necesare în realizarea cimentului, scrie Mediafax.

Pascal Peduzzi, cercetător la Națiunile Unite în cadrul programelor legate de mediu, afirmă că „nu avem cum să extragem anual 50 de tone dintr-o resursă și să nu afectăm în mod grav planeta și oamenii care trăiesc pe ea”.

Nisipul necesar se găsește în albii de râuri, în lacuri și pe malul marilor. În tot mai multe zone, râurile ajung să fie excavate și zone întregi sunt distruse, în unele țări, comerțul cu nisip dând naștere unei zone dubioase, în care și-au făcut apariția organizații criminale.

Urbanizarea intensă este considerată adevăratul motiv al crizei de nisip. În fiecare an, tot mai multe persoane părăsesc zona rurală pentru a se stabili în orașe. Fenomenul este specific mai ales țărilor în curs de dezvoltare din Asia, Africa sau America Latină. Orașele se extind într-un ritm mai rapid decât oricând până acum.

Numărul persoanelor care trăiesc în zone urbane a crescut de peste patru ori din 1950, astăzi fiind estimat un număr de 4,2 miliarde de persoane în orașele toată lumea. Organizația Națiunilor Unite a calculat posibilitatea adaugarii altor 2,5 miliarde de persoane în următoarele trei decenii, între locuitorii orașelor din lume. Jurnaliștii BBC arată că prin această ar fi vorba despre adăugarea a opt orașe de dimensiunile New York-ului în fiecare an.

Dubaiul importă nisip din Australia

Locuințele construite pentru toți acești noi locuitori consumă cantități enorme de nisip. În India, cantitatea de nisip folosită în construcții s-a triplat de la începutul secolului XXI. China ar fi folosit în ultimii zece ani mai mult nisip decât a fost folosit în Statele Unite pe durata întregului secol XX. Cererea de nisip este atât de mare încât în Dubai, oraș aflat lângă un deșert uriaș, se importă nisip pentru construcții din Australia.

Nu doar clădirile au nevoie de nisip, ci și teritoriul creat în plus pe mare. Insulele în formă de palmier din Dubai sunt cel mai cunoscut exemplu de pământ artificial construit pe mare în ultimii ani, dar din California, până în Hong Kong, tot mai multe zone de coasta sunt extinse folosind nisip extras din larg pentru a fi depozitat la mal.

Printre zonele afectat de exploatarea nisipului se numără delta răului Mekong, din Vietnam, unde cursurile de apă dispar treptat, recifurile de corali din Kenia, Golful Persic și Florida. Efectul exploatării industriale a nisipului este resimțit de pescari din Malaesia și Cambodgia, iar China se confruntă cu probleme majore cauzate de distrugerea habitatelor pentru păsări și pești că și de poluarea apei.

Liderul extinderii terestre este Singapore, care are în permanentă nevoie să extindă teritoriul pentru cei aproape șase milioane de locuitori. Orașul-stat a construit pe mare nu mai puțîn de 130 de km pătrați în ultimii 40 de ani, folosind mai ales nisip importat din alte țări. Impactul asupra mediului a fost atât de puternic, încât Indonezia, Vietnam și Cambodgia au interzis exportul de nisip în Singapore.

Potrivit unui grup de cercetători olandezi, din 1985 au fost construiți 13.563 de km pătrați suplimentari pe coastele din toată lumea. Teritoriul este egal cu suprafață unui stat că Jamaica.

Crime în numele nisipului

Jose Luis Alvarez Flores, un activist pentru mediu din sudul Mexicului, a fost împușcat mortat în luna iunie după ce a susținut că în zona în care trăia se întreprind săpături ilegale și exploatări fără autorizație ale nisipului din râuri. Lângă cadavrul sau a fost găsit un bilet care amenință familia activistului în cazul continuării protestelor. Poliția din Rajasthan, India, a fost întâmpinată cu focuri de armă atunci când a încercat să oprească un convoi de tractoare care transportau nisip exploatat ilegal. În urmă ciocnirii doi muncitori au murit și doi polițiști au ajuns la spital. În Africa de Sud, un muncitor a fost ucis cu mai multe focuri de armă după o neînțelegere avută cu colegii care exploatau nisip.

În ultimii ani au fost înregistrate victime ale exploatării nisipului în Kenia, Gambia și Indonezia. În India se vorbește deja despre „mafiile nisipului” care ucid și amenință sute de persoane. Printre victime se numără un profesor în vârstă de 81 de ani și un activist în vârstă de 22 de ani, un jurnalist ars de viu și trei polițiști loviți de camioanele care transporta nisip.

Oamenii de știință încearcă să dezvolte formule pentru ciment care să folosească nisip în cantități mai mici și investighează moduri în care se pot refolosi materialele în proces. În multe țări din Occident, activitățile miniere în albiile râurilor sunt controlate strict. Mette Bendixen, de la University of Colorado, este una dintre vocile tot mai numeroase care solicită ONU și Organizației Mondiale a Comerțului (World Trade Organization) să ia măsuri mai hotărâte pentru a opri impactul exploatării nisipului. „Avem nevoie de un program de monitorizare”, spune Bendixen.

În prezent nu se cunoaște cu exactitate ce cantități de nisip sunt exploatate și nici unde sunt folosite sau în ce fel este luat în considerare impactul pe care această industrie îl are asupra mediului.