Activitatea militară sporită arată că Beijingul nu se poate baza pe Occident pentru ajutor economic, relevă o analiză publicată de Geopolical Futures.
Weekendul trecut, Marea Chinei de Sud a fost ocupată cu activități militare la un nivel fără precedent. Pentru prima dată, marina chineză a desfășurat trei portavioane în același timp și în același loc. Statele Unite, Australia, Japonia și Filipine, cărora între timp li s-a alăturat pentru prima dată Noua Zeelandă, au participat la exerciții navale în zona economică exclusivă a Filipinelor. Într-adevăr, a existat o creștere considerabilă a exercițiilor militare ale Chinei și a activităților asociate în ultimele luni – uneori singură, alteori în colaborare cu Rusia.
Deși etalarea echipamentelor nou-dezvoltate nu este neobișnuită, China le expune de obicei prin organizarea de spectacole pașnice aeriene sau navale. Însă acest lucru începe să se schimbe. La sfârșitul lunii august, de exemplu, un avion chinez de supraveghere Y-9 a încălcat spațiul aerian japonez pentru prima dată, chiar dacă navele chineze au invadat insulele disputate Senkaku/Diaoyu. De asemenea, în timpul verii, în apropiere de Taiwan a fost raportat un număr record de nave și aeronave navale chineze. Incursiunile obișnuite ale Chinei în zona de identificare a apărării aeriene a insulei s-au apropiat tot mai mult de insula însăși. Ciocnirile navale violente cu Filipine în apropierea zonelor maritime disputate din Marea Chinei de Sud au devenit, de asemenea, mai frecvente, determinând ambele națiuni să mențină o prezență mai mare în zonă.
Demonstrația de forță a Chinei are menirea să reamintească vecinilor săi că este încă o forță în regiune cu care merită să se alieze. Acest lucru a devenit cu atât mai urgent pentru Beijing, cu cât Alianța Pacificului condusă de SUA crește cooperarea în domeniul apărării.
Dar există și un alt motiv pentru care Beijingul a decis să-și dubleze efortul militar în acestă perioadă: banii. Deși discuțiile comerciale dintre SUA și China continuă în ritm rapid, cele două țări nu au reușit să ajungă la un acord. Investitorii americani predomină în exodul constant de capital străin din China. Mai mult decât atât, tocmai a intrat în vigoare o nouă rundă de tarife americane la bunuri chinezești în valoare de 18 miliarde de dolari, inclusiv vehicule electrice, baterii EV și panouri solare, împingând China și mai departe de ceea ce sperase să obțină la negocieri. (Tarifele separate pentru vehiculele electrice percepute de Uniunea Europeană ar putea începe la sfârșitul lunii octombrie.) Drept urmare, Beijingul a început să-și piardă speranța că și-ar putea susține economia cu investiții străine directe occidentale. Iar exercițiile sale militare sunt menite să inducă ideea de stabilitate și putere, în timp ce își rezolvă singur problemele economice.
Nu este o coincidență faptul că, pe măsură ce au avut loc aceste incidente maritime, Beijingul se gândea la o decizie care ar putea schimba fundamental modul în care și-a gestionat economia, adică, dacă măsurile de stimulare ar trebui introduse lent și efectele lor testate treptat sau ar trebui să fie introdus un pachet agresiv și coordonat la toate acestea. Cu doar o lună în urmă, se părea că majoritatea economiștilor chinezi și membrii Politburo erau de acord că a începe cu pași mici este calea de urmat. La urma urmei, de ani de zile a fost metoda preferată de operare a guvernului. Dar marțea trecută, când guvernatorul Băncii Populare a Chinei, Pan Gongsheng, a introdus un nou pachet de măsuri de sprijin pe scară largă, inclusiv reduceri ale ratei ipotecare pentru împrumuturile existente și rata rezervelor obligatorii, precum și noi instrumente pentru a susține piața de valori, aceste măsuri au fost urmate de un anunț neașteptat conform căruia guvernul intenționează să ofere un singur ajutor în numerar persoanelor care trăiesc în sărăcie – o schemă de asistență socială care, cu mai puțin de un an în urmă, a fost considerată ineficientă.
Pe scurt, asta înseamnă că Beijingul a stabilit că scăderea constantă a prețurilor locuințelor care i-a afectat pe dezvoltatorii imobiliari, încrederea slabă a consumatorilor, dependența de piețele externe pentru excedentul de producție și nivelurile ridicate ale șomajului în rândul tinerilor nu pot fi eliminate încet sau ușor. Deci Beijingul înțelege că trebuie să se bazeze pe el însuși, nu pe ISD occidentale, pentru a-și rezolva problemele economice. Și înseamnă că nu mai trebuie să se „manifeste” în Marea Chinei de Sud.
Cum era de așteștat, activitatea militară a Chinei a pus SUA și aliații săi din Pacific în alertă maximă. Colaborarea sa, iar și iar, cu Rusia, nu a făcut decât să amplifice preocupările acestora. În timpul ”Ocean 2024”, un exercițiu naval comun în oceanele Pacific și Arctic, precum și în Marea Mediterană, Caspică și Baltică, aeronavele rusești au fost urmărite când intrau în Zona de Identificare a Apărării Aeriene din Alaska, aducând aproape de casă riscul pe care îl reprezintă o alianță chino-rusă.
Într-o oarecare măsură, o astfel de alianță are sens. Rusia se află în mijlocul unei campanii militare prelungite care a dus la sancțiuni internaționale împotriva ei, iar China trebuie să găsească o modalitate de a-și refarce economia. Ambele vor să deturneze atenția globală de la punctele lor slabe către punctele lor forte și, mai important, să își mențină influența regională. Un punct forte important pentru China și Rusia îl reprezintă armatele respective, ambele fiind modernizate într-un timp relativ scurt. Nu este de mirare, așadar, cooperarea lor în domeniul tehnologic, în special cel militar, care a fost constantă și intensă. Prin demonstrații militare comune, ambele țări pot arăta că sunt capabile să-și mențină statutul și declanșeze o confruntare dacă doresc.
Cu toate acestea, capacitățile militare ale Chinei au unele defecte grave. Potrivit unui raport recent al SUA, un submarin chinez de atac cu propulsie nucleară s-a scufundat în docul său, în această vară, în timpul construcției – un eșec major și un indiciu că, deși programul militar chinez ar putea fi în plină expansiune, ar putea renunța la calitate pentru viteză.
Chiar și așa, China pare să continue relația de colaborare cu Rusia și, așa cum o face, riscă să intre în conflict chiar și cu aliații săi regionali. La începutul acestei săptămâni, Vietnamul a criticat un atac al forțelor de aplicare a legii chineze asupra pescarilor vietnamezi din apropierea unei insule în litigiu, în timp ce Malaezia a intensificat operațiunile de foraj într-o zonă disputată din Marea Chinei de Sud, în ciuda noii poziții militare a Beijingului. Aceste incidente arată că China ar putea obține opusul a ceea ce își dorește: să fie un jucător de temut în Asia-Pacific. Problemele sale economice și deficiențele armatei sale nu îi fac niciun favor.
AFP: Filipinele îl convoacă pe ambasadorul chinez după coliziuni în Marea Chinei de Sud
