Cei şase candidaţi la postul de secretar general al ONU au apărat toţi, joi, într-o dezbatere, organizată în mod simbolic în sala Adunării Generale, importanţa restabilirii încrederii unei organizaţii aflate în criză, cu o săptămână înaintea începerii oficiale a unui proces de selecţie crucial într-o lume fragmentată, relatează AFP.
În contextul în care campania fără un favorit clar nu reuşeşte să suscite un entuziasm, chiliana Michelle Bachelet, ecuadoriana Maria Fernanda Espinosa, argentinianul Rafael Grossi, costaricana Rebeca Grynspan, guyaneza Carolyn Rodrigues-Birkett şi senegalezul Macky Sall au răspuns timp de aproape două ore întrebărilor unor diplomaţi, angajaţi ai ONU, reprezentanţi ai societăţii civile şi doi jurnalişti de la Bloomberg, care au mediat şi difuzat acest eveniment, potrivit News.ro.
Prima întrebare a fost “ce face din dumneavoastră cea mai bună persoană pentru a fi secretar general? “.
În două minute, fiecare şi-a prezentat atuurile în vederea înfruntării unor vremuri extrem de dificile, într-o lume devastată de conflicte, evocându-şi experienţele naţionale sau internaţionale şi capacitatea de a sta de vorbă cu toată lumea.
Toţi au fost de acord cu acelaşi diagnostic, al unei ONU aflată în criză financiară, criticată larg şi care are nevoie să continue reforma în curs, lansată de către secretarul general Antonio Guterres, care îşi încheie mandatul la 31 decembrie 2026.
“Peste cinci ani nu mai vreau ca nimeni să mă mai întrebe «unde e ONU?» (…). Aş vrea să văd ONU înapoi la masa scenariilor de conflict”, a declarat Rebeca Grynspan, directoarea – suspendată pe timpul campaniei – a Agenţiei ONU pentru Comerţ şi Dezvoltare (CNUCED/UNCTAD).
“În primele mele 100 de zile, vreau să restaurez încrederea şi să repun ONU pe un drum pentru ca să devină mai agilă, mai eficientă, mai pregătită să asculte, să acţioneze şi să unească”, a dat asigurări fostul preşedinte senegalez Macky Sall, care s-a prezent drept un “constructor de poduri”.
Ambasadoarea Guyanei Carolyn Rodrigues-Birket a subliniat, la fel ca adversarii săi, asupra necesităţii unei consolidări a rolului de secretar general şi asupra faptului că deţinătorul acestui post “nu are luxul” să nu încerce să acţioneze. “Aş fi această secretar general care încearcă în Iran, Haiti, Sudan sau Republica Democratică Congo (RDC)”, a spus ea.
Rafael Grossi, directorul Agenţiei Internaţionale a Energiei Atomice (AIEA), a pledat şi el ca secretarul general “să intervină” atunci când un stat membru “provoacă un război”. “Avem nevoie de asta pentru a restabili credibilitatea ONU”.
EVITAREA DERANJĂRII
Fosta preşedintă chiliană Michelle Bachelet a dat asigurări că nu va ceda presiunii unei ţări puternice donatoare care ar vrea să evite criticile. “Voi spune sus şi tare ceea ce consider drept autoritatea mea morală şi datoria mea”.
Fosta preşedintă a Adunării Generale a ONU Maria Fernanda Espinosa a insistat asupra prevenţiei conflictelor, “nu un slogan, ci un principiu operaţional”, promiţând să se afle pe teren personal, “purtând steagul ONU”.
ONU se confruntă cu o criză financiară şi de încredere profundă, după ce a fost acuzată de către administraţia lui Donald Trump de faptul că cheltuie fără să numere, dispersându-se şi fără rezultate satisfăcătoare.
În contextul în care Statele Unite şi ceilalţi patru membri permanenţi ai Consiliului de Securitate – Franţa, Regatul Unit, Rusia şi China – pot folosi dreptul de veto pe care-l au în timpul selecţiei, candidaţii sunt nevoiţi să navigheze între cerinţele americane şi liniile roşii ale celorlalte state, care nu sunt întotdeauna clare.
În acest context, cursa rămâne prudentă, iar candidaţii vor “să evite să deranjeze Statele Unite şi celelalte puteri care au drept de veto”, apreciază Richard Gowan de la International Crisis Group.
La 30 iulie, cei 15 membri ai Consiliului de Securitate urmează să se pronunţe pentru prima oară – anonim şi cu uşile închise – asupra preferinţei pe care o au în rândul candidaţilor.
Acest prim “vot indicativ” va fi urmat de un număr nedefinit de alte voturi similare, până când un candidat obţine cele nouă voturi de care are nevoie, fără niciun veto din partea membrilor permanenţi.
Numele candidatului astfel ales va fi transmis atunci Adunării Generale în vederea numirii oficiale a secretarului general, care preia funcţia la 1 ianuarie 2027.
“Am impresia că Grossi este mereu cel mai frecvent citat ca favorit, dar nu a închis cursa. Alţi candidaţi, ca Grynspan şi Rodrigues-Birkett au şi ei mulţi admiratori”, notează Richard Gowan, care subliniază că surpriza poate veni de la un candidat încă nedeclarat.
Numeroase nume circulă, inclusiv al preşedintelui FIFA Gianni Infantino, pe care Donald Trump l-ar vrea la şefia ONU, potrivit tabloidului New York Post.
În virtutea unei tradiţii a unei rotaţii geografice, care nu este însă mereu respectată, postul revine de această dată Americii Latine.
Multe state pledează totodată ca o femeie să-l ocupe pentru prima oară.
Comisia Europeană acuză TikTok de o lipsă de protecţie a minorilor
