Ministrul de externe al Chinei l-a sunat pe omologul său ucrainean pentru a-i spune că „regretă profund” conflictul din Rusia, anunță presa de stat chineză. Măsura vine după ce China, India și Emiratele Arabe Unite s-au abținut de la rezoluția ONU care condamna invazia Rusiei, o lovitură pentru Rusia, care a respins moțiunea. Abținerea a fost văzută ca o victorie pentru țările occidentale, după discuțiile de ultim moment. Între timp, mai multe bănci publice chineze limitează finanțarea pentru achiziționarea de materii prime din Rusia, de teamă că le-ar putea fi impuse sancțiuni occidentale. Aproximativ 30% din petrolul și gazele produse de Rusia sunt acum vândute Chinei. Putin se bazează pe relația bună a Rusiei cu China și cu Xi Jinping, pentru a-l salva de sancțiunile dure occidentale impuse Moscovei. Luna trecută, Xi a marcat 30 de ani de legături cu Ucraina, salutând „încrederea reciprocă politică” a acestora. Ucraina este, de asemenea, un hub în Inițiativa Belt and Road a Chinei, scrie Daily Mail.
Ministrul de externe al Chinei a vorbit marți cu omologul său ucrainean și a cerut o soluționare a crizei prin negocieri, a declarat presa de stat chineză, în timp ce Beijingul pășește pe o linie diplomatică dificilă cu privire la invazie.
Ministrul de externe Wang Yi i-a transmis lui Dmytro Kuleba că Beijingul „regretă profund că a izbucnit conflictul între Ucraina și Rusia și acordă o atenție extremă prejudiciului suferit de civili”, a raportat postul de stat CCTV, adăugând că Wang a cerut celor două țări să „ găsească o modalitate de a rezolva problema prin negocieri”.
China s-a trezit pe o „muchie” diplomatică după ce invazia pe scară largă a Rusiei a luat pe mulți, la Beijing, prin surprindere.
S-a raportat în weekend că mai multe bănci publice chineze limitează finanțarea pentru achiziționarea de materii prime din Rusia de teama sancțiunilor occidentale în cazul în care ar fi bănuite că sprijină Kremlinul.
Aproximativ 30% din petrolul și gazele produse în Rusia sunt acum vândute Chinei.
Putin se bazează pe legăturile sale cu Xi Jinping din China pentru a-l salva de sancțiunile din ce în ce mai dure impuse Moscovei de către națiunile occidentale, pe măsură ce invazia escaladează.
Pe 26 februarie, China, India și Emiratele Arabe Unite s-au abținut de la votul unei rezoluții a Consiliului de Securitate al ONU care condamna invadarea ilegală a Ucrainei de către Rusia.
Votul a fost văzut ca un alt semn al lărgirii diviziunii diplomatice dintre Occident și Est din cauza agresiunii lui Putin.
Cu toate acestea, decizia Chinei de a nu se opune pe deplin moțiunii – așa cum a făcut Rusia – a venit ca o lovitură pentru dictatorul rus, care este din ce în ce mai izolat.
Vineri seara, la New York, China s-a abținut de la votul unui proiect de rezoluție al Consiliului de Securitate al ONU care ar fi deplâns invadarea Ucrainei de către Moscova.
Abținerea, văzută ca o victorie de către țările occidentale, a fost asigurată după o întârziere de două ore pentru negocierile de ultim moment între Statele Unite și alții pentru a asigura abținerea Chinei, au spus diplomații.
Abia luna trecută, președintele Xi a marcat 30 de ani de legături cu Ucraina, salutând „încrederea reciprocă politică din ce în ce mai profundă” dintre ei.
Ucraina este un hub în Inițiativa Belt and Road, o infrastructură extinsă și un angajament diplomatic care leagă China mai strâns de Europa.
Într-un apel de vineri, Xi i-a spus lui Putin că China „respectă suveranitatea și integritatea teritorială a tuturor națiunilor” și a cerut negocieri pentru calmarea crizei.
Acum, potrivit Bloomberg, cel puțin două dintre cele mai mari bănci de stat ale Chinei – ICBC și Bank of China – restricționează achiziția de mărfuri rusești.
Decizia a fost luată de teama că permiterea finanțării ar putea fi percepută ca sprijin pentru invazia Moscovei și riscă sancțiuni din partea Statelor Unite și a aliaților săi, a spus agenția de presă americană, citând surse neidentificate.
Bloomberg a spus că mutarea poate fi doar temporară.
ICBC este cea mai mare bancă din lume după active, în timp ce Bank of China este cea mai mare bancă comercială a țării pentru tranzacționarea valutară.
Sancțiunile americane i-ar putea priva de acces la dolari.
Astfel, China merge pe o muchie diplomatică în privința conflictului din Ucraina.
Nu vrea să se opună direct aliatului său, Rusia, dar se teme și de sancțiunile occidentale.
China a continuat să denunțe sancțiunile împotriva Rusiei și a învinuit SUA și aliații săi pentru provocarea Moscovei. Beijingul, îngrijorat de puterea americană în Asia, și-a aliniat din ce în ce mai mult politica externă cu Rusia pentru a provoca Occidentul.
În timpul unei vizite la Beijing pentru Jocurile Olimpice de iarnă, la începutul lunii februarie, Putin a semnat acorduri importante cu omologul său chinez Xi Jinping.
Cele două țări au convenit în special să își consolideze cooperarea în sectorul financiar și în furnizarea de gaze.
Însă, deși Beijingul nu a condamnat invazia Ucrainei, nu a mai primit sprijinul absolut.
China s-a abținut vineri la rezoluția Națiunilor Unite prin care condamna „agresiunea” Rusiei împotriva Ucrainei și cere retragerea imediată a trupelor sale, pe care Rusia a pus veto.
Sâmbătă, ambasada chineză din Ucraina i-a sfătuit pe cetățenii săi „să se abțină… de la a afișa semne de identificare”, la doar câteva zile după ce le-a spus celor care pleacă de la Kiev să fixeze în mod clar un steag chinez pe vehiculele lor.
China și Rusia și-au întărit legăturile considerabil de la anexarea Crimeei de către Moscova în 2014 și de la sancțiunile occidentale ulterioare.
Pentru a-și impulsiona creșterea, gigantul asiatic și-a crescut, de asemenea, achizițiile de mărfuri rusești; aproximativ 30% din petrol și gaze rusești sunt vândute acum Chinei.
Țările occidentale au anunțat un val de sancțiuni împotriva Rusiei, inclusiv introducerea pe lista neagră a băncilor sale și interzicerea exporturilor de tehnologie. Dar s-au oprit înainte de a o forța să iasă din sistemul SWIFT pentru plățile bancare internaționale.
Şeful adjunct al Consiliului de Securitate al Rusiei, Dmitri Medvedev, a declarat astăzi că Moscova va răspunde simetric la confiscarea banilor cetăţenilor ruşi şi companiilor din străinătate prin confiscarea fondurilor străinilor din Rusia.
Atacul Rusiei asupra Ucrainei, pe care China refuză să o condamne sau chiar să o numească o invazie, a angrenat Beijingul într-o luptă diplomatică, în timp ce stă alături de un partener de care s-a apropiat din ce în ce mai mult, în opoziție cu Occidentul.
China a cerut în repetate rânduri dialogul, ministrul de externe Wang Yi le-a spus vineri înalților oficiali europeni, într-o serie de convorbiri telefonice, că Republica Populară Chineză respectă suveranitatea țărilor, inclusiv a Ucrainei, dar și că preocupările Rusiei cu privire la extinderea NATO către est ar trebui abordate în mod corespunzător.
După un apel între președintele rus Vladimir Putin și omologul chinez Xi Jinping, China a declarat că Putin este dispus să se angajeze într-un dialog „la nivel înalt” cu Ucraina, iar Kremlinul a spus ulterior că Putin este gata să trimită o delegație la Minsk pentru discuții cu reprezentanții Ucrainei.
Uvertura diplomatică urmează unei invazii, despre care unii diplomați de la Beijing cred că a fost o surpriză pentru China, care nu le-a spus cetățenilor săi să părăsească Ucraina la timp și care a acuzat în repetate rânduri Statele Unite că a încurajat amenințarea unui atac rusesc.
Milioane de utilizatori de pe platforma de socializare a Chinei Weibo au discutat despre invazie, după ce aceasta a început vineri și au inventat o nouă expresie – Wu Xin Gong Zuo – care îi descrie pe cei atât de preocupați de criza care se desfășoară, încât nu s-au putut concentra asupra muncii lor.
Politica externă a Chinei se bazează pe neamestecul în afacerile altor țări și încă nu a recunoscut pretenția Rusiei asupra regiunii Crimeea a Ucrainei, după invazia din 2014.
„Prima lor reacție de a nega că a existat o invazie a fost surprinzătoare pentru noi”, a spus un diplomat occidental din Beijing, care a refuzat să fie identificat, având în vedere sensibilitatea chestiunii.
„Este o contradicție totală cu pozițiile lor de lungă durată în ceea ce privește suveranitatea, integritatea teritorială, non-intervenția”.
În urmă cu trei săptămâni, Putin l-a întâlnit pe Xi cu câteva ore înainte de începerea Jocurilor Olimpice de iarnă de la Beijing și au semnat un parteneriat strategic amplu, menit să contracareze influența SUA și au spus că nu vor avea „nicio zonă „interzisă” de cooperare”.
Atacul asupra Ucrainei – care consideră China drept cel mai mare partener comercial cu un comerț bidirecțional în valoare totală de 19 miliarde de dolari și cu care avea legături diplomatice cordiale – a avut loc la câteva zile după încheierea Jocurilor Olimpice.
„Părerea mea este că instinctul lor inițial a fost să urmeze cartea de joc de după anexarea Crimeei din 2014, care a funcționat destul de bine pentru ei, în care au reușit practic să rămână departe de luptă și să se estompeze puțin în spate”, a spus Helena Legarda, analist principal la Institutul Mercator pentru Studii Chineze, din Germania.
Legarda a spus că există mai multă concurență geopolitică acum decât în 2014 și mai multă atenție asupra (acțiunilor) Chinei.
„Oamenii urmăresc mult mai atent și că „Nu vom lua parte și vom trece în fundal” nu mai este o opțiune viabilă”, a spus ea.
Relațiile Beijingului cu Statele Unite s-au deteriorat de ani de zile, iar sprijinul său diplomatic pentru Rusia ar putea accelera o scădere a legăturilor cu Europa de Vest, cea mai mare piață de export a Chinei, spun unii analiști, deși alții cred că China și-a păstrat spațiu de manevră.
„Înțelegem Rusia, dar avem și propria noastră considerație”, a spus Yang Cheng, profesor la Universitatea de Studii Internaționale din Shanghai, unul dintre cei care și-au exprimat surprinderea față de atacul Rusiei.
(…) Criza din Ucraina creează incertitudine pentru China, într-un an în care tânjește la stabilitate, deoarece Xi așteaptă să obțină un al treilea mandat de conducere fără precedent în toamnă.
„Aceasta este o situație foarte nefavorabilă în care o Chină nepregătită a fost târâtă de Rusia”, a spus Wu Qiang, un analist politic independent din Beijing.
