Foștii guvernatori ai băncilor centrale din Țările de Jos și Spania, Klaas Knot și Pablo Hernandez de Cos, sunt văzuți ca fiind favoriți pentru a o înlocui pe Christine Lagarde în fruntea Băncii Centrale Europene (BCE), probabil în cadrul unui acord politic mai amplu, prin care ambii ar urma în final să dețină o poziție de top, se arată într-o analiză realizată de Reuters, citată de Agerpres.
Miercuri, publicația britanică Financial Times (FT) a dezvăluit că Lagarde ar dori să plece de la conducerea BCE înainte de alegerile prezidențiale din Franța, care vor avea loc în luna aprilie 2027, demisie care le va permite președintelui francez Emmanuel Macron și cancelarului german Friedrich Merz să-i găsească un înlocuitor.
Economiștii spun că o plecare anticipată a lui Christine Lagarde, înainte de încheierea mandatului său de opt ani, în octombrie 2027, ar crește șansele ca liderii europeni să ajungă la un acord privind toate cele trei locuri din Comitetul executiv al Băncii Centrale Europene care devin vacante anul viitor: propria poziție a lui Lagarde, cea a economistului șef Philip Lane, în mai 2027, și cea a Isabelei Schnabel, la finalul lui 2027.
Cei doi oficiali, din Țările de Jos și Spania, sunt văzuți de economiști ca fiind principalii candidați pentru două din locurile din conducerea Băncii Centrale Europene, ceea ce înseamnă că, oricine nu obține funcția de președinte, ar putea primi alta.
Ambii sunt percepuți ca având experiență în fruntea băncilor centrale și putând proteja BCE de presiunile politice, un subiect sensibil în condițiile cererilor vocale adresate Rezervei Federale a SUA (Fed) de președintele Donald Trump. De asemenea, cei doi nu ar urma să furnizeze mari surprize în stabilirea ratelor dobânzilor, care nu au fost modificat de opt luni.
‘Este sigur că aceste decizii vor fi legate una de alta și se va ajunge la un compromis’, a apreciat Piet Haines Christiansen, analist la Danske Bank.
În calitate de guvernatori ai băncilor centrale din Țările de Jos și Spania, Klaas Knot și Pablo Hernandez de Cos au fost și membri al Consiliului guvernatorilor BCE, care stabilește ratele dobânzilor.
Klaas Knot a demisionat din funcția de președinte al Băncii Centrale din Țările de Jos anul trecut, după un mandat de 14 ani, care a inclus și un loc în Consiliul guvernatorilor BCE. În topul posibililor succesori, el este urmat de spaniolul Pablo Hernandez de Cos, care conduce din vara anului trecut Banca Reglementelor Internaționale (BIS). Acest fapt ar putea reprezenta un avantaj pentru Knot dacă alegerea noului președinte BCE va avea loc curând.
‘Șansele lui Knot ar putea crește, ceea ce ar fi un rezultat bun, deoarece el are o bună credibilitate și reputație de ‘pragmatic hawk’ (oficiali care susțin necesitatea unor dobânzi ridicate pentru a menține inflația sub control)’, susține Frederik Ducrozet, analist la Pictet Wealth Management.
Acesta a adăugat că Pablo Hernandez de Cos ar putea părea ca fiind puțin prea ‘dovish’, referindu-se la cei care susțin rate mai scăzute ale dobânzilor, care favorizează țările îndatorate din sudul Europei, cum ar fi Italia și Grecia, față de cele cu datorii mai scăzute din nordul Europei, cum ar fi Germania și Țările de Jos.
În cazul Germaniei, șeful Bundesbank, Joachim Nagel, și-a arătat interesul de a conduce BCE, dar până acum cea mai mare economie europeană, care găzduiește sediul central al BCE, nu a deținut niciodată președinția.
Economiștii sunt de acord că toți candidații sunt competenți și vor asigura continuitatea la o instituție care se laudă ca fiind imună la presiunile guvernamentale când stabilește dobânzile.
‘Toată lumea vrea să păstreze BCE în mâini stabile și ei vor ca persoana care este președintele BCE să aibă o credibilitate puternică pe piețe. Toți candidații de top îndeplinesc aceste cerințe’, a explicat Rebecca Christie, cercetător la think-tank-ul Bruegel.
Dar observatorii avertizează că guvernele din zona euro, care aleg președintele BCE înainte de a-l ratifica Parlamentul European, ar putea veni cu un candidat surpriză, așa cum a fost cazul cu Christine Lagarde în momentul nominalizării ei.
BNR estimează că rata inflaţiei va ajunge la 3,9% la finalul anului
