Când locuitorii din Mosul au început să se întoarcă în orașul irakian după ce coaliția condusă de SUA l-a smuls din ghearele Statului Islamic, au găsit un pustiu nelocuibil, scrie The Times.
Aproximativ 140 000 de locuințe au fost distruse în luptă, împreună cu moscheea istorică al-Nuri și minaretul său înclinat.
Opt ani mai târziu, orașul pe care ISIS l-a luat drept capitală a „califatului” său a revenit la viață. UNESCO a declarat săptămâna aceasta că este aproape de a finaliza renovarea moscheii și a minaretului, pe care ISIS le-a aruncat în aer în timpul bătăliei.
Orașul este repopulat după ce mai mult de un milion de locuitori au fost strămutați în timpul luptelor și lăsați să lâncezească în tabere de refugiați. Un muzeu care adăpostește relicve asiriene neprețuite, cum ar fi un taur înaripat din 700 î.Hr., este în curs de reasamblare înainte de redeschiderea programată pentru anul viitor.
„Aceasta este o victorie colectivă, care demonstrează cât de util poate fi multilateralismul, în termeni concreți și prin acțiune”, a declarat Audrey Azoulay, directorul agenției, vizitând situl în această săptămână.
„Astăzi, Mosul devine din nou un far de speranță, un model a ceea ce se poate face pentru reconstrucție prin puterea culturii și a educației, în Irak și în alte părți”, a spus ea.
Teritoriul a devenit nelocuibil, după cum a remarcat președintele Donald Trump în timp ce dezvăluia un plan de depopulare a teritoriului palestinian înainte ca America să-l preia. Propunerea a fost salutată de guvernul israelian, dar țările arabe au denunțat-o. Egiptul a declarat că Gaza poate fi reconstruită fără a muta populația.
Mosul a fost adus în discuție în ultimele luni ca model pentru posibila reconstrucție a Gazei, care, conform estimărilor SUA și ONU, ar putea dura până la 15 ani. În teritoriul palestinian locuiesc aproximativ 2,1 milioane de persoane, față de 1,8 milioane în Mosul, iar mai mult de două treimi din structurile sale au fost distruse sau deteriorate.
Cu toate acestea, există puține date comparative în ceea ce privește amploarea și complexitatea. Există exemple pozitive precum Mosul și Groznîi, orașul cecen cu aproximativ un milion de locuitori, care a fost distrus de armata rusă în 2000 și a fost reconstruit în întregime cu ajutorul miliardelor de dolari de la Kremlin. În locul dărâmăturilor tronează acum clădiri înalte.
Pentru inspirație, experții s-au întors la distrugerile masive ale orașelor germane din timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Diferența, a spus specialist, constă în materialul de construcție folosit atunci.
ONU estimează că războiul a lăsat aproape 42 de milioane de tone de moloz.
„Clădirile (din Europa) erau făcute din cărămidă și lemn, și unele din piatră, evident”, a declarat Mark Jarzombek, profesor de istorie a arhitecturii la universitatea americană Massachusetts Institute of Technology. „Aceste molozuri puteau fi îndepărtate de localnici într-o anumită măsură relativ eficient. Ei nu aveau nevoie de mână de lucru calificată. Ceea ce aveți în Gaza este beton armat”.
Spre deosebire de Irak și Cecenia, unde un guvern central putea organiza și finanța – împreună cu parteneri internaționali – reconstrucția, Gaza este înconjurată de Israel și Egipt, care au acum planuri diferite pentru viitorul teritoriului. Chiar și evaluarea pagubelor și planificarea săpăturilor ar putea dura ani de zile, a spus Jarzombek.
Estimările pentru reconstrucție sunt de ordinul zecilor de miliarde de dolari, ONU afirmând că ar putea costa peste 50 de miliarde de dolari. Aceasta este aproximativ suma ajutorului financiar pe care lumea l-a trimis Cisiordaniei și Gazei palestiniene din 1993, când au fost semnate acordurile de pace de la Oslo.
Niciun donator nu ar fi dispus să finanțeze reconstrucția în absența unui acord de pace care să garanteze că zona nu va fi din nou redusă la ruine, a declarat un oficial arab pentru The Times. Între timp, dacă locuitorii din Gaza vor rămâne în teritoriu, vor trebui să se mulțumească cu adăposturi temporare.
„Vorbim de cel puțin zece ani pentru a intra în problemă, dacă totul merge bine. Ar putea fi 20 de ani. Aproape o viață întreagă. Dacă ești un copil mic care crește acum în Gaza, probabil că nu vei avea experiența de-a locui într-o casă sau într-un apartament, așa cum au avut-o părinții tăi.”
Nu s-a terminat: Donald Trump încă poate distruge comerțul global
