La scurt timp după începerea războiului, marile companii străine au început să anunțe că vor părăsi Rusia. Dar s-a dovedit a fi mai ușor de spus decât de făcut, relatează Novaia Gazeta Europa (în rusă – AICI, în engleză – AICI).
<< Unele companii au fost nevoite să rămână în țară pentru o perioadă mai lungă de timp încercând să găsească cumpărători, în timp ce altele au decis să își continue operațiunile ca și cum nimic nu ar fi fost în neregulă. În cele din urmă, întreprinderile „neprietenoase” care au rămas în Rusia și-au mărit profiturile la jumătate în 2022 – până la 1.100 de miliarde de ruble (12,4 miliarde de euro), conform calculelor Novaia-Europa.
Iată cum Total, Raiffeisen, PepsiCo și alte zeci de companii străine au obținut profituri în exces în Rusia în timpul războiului, plătind astfel impozite la bugetul federal.
Profiturile excedentare în timpul războiului
Multe companii străine au publicat declarații privind părăsirea Rusiei imediat după invazia Ucrainei. Acest lucru ar putea face să pară că întreprinderile străine au încetat orice colaborare cu Rusia.
Aproape un an și jumătate mai târziu, se poate afirma că acest lucru este departe de adevăr: de fapt, doar o mică parte dintre companiile străine au părăsit Rusia. Potrivit calculelor efectuate de Școala de Economie din Kiev, doar 7% dintre companiile occidentale (241) au oprit toate operațiunile din Rusia și au părăsit țara. Alte 10% și-au suspendat activitatea, dar ar putea reveni, în timp ce 41% funcționează la fel ca înainte. O treime dintre companii și-au redus o parte din activități sau au suspendat noile investiții. Potrivit Băncii Centrale a Rusiei, 200 de investitori străini și-au vândut afacerile în perioada dintre februarie 2022, când a început războiul, și martie 2023.
Novaia-Europa a studiat rapoartele financiare ale entităților juridice înregistrate în Rusia care sunt deținute parțial sau în totalitate de companii străine. Apoi a întocmit o listă cu primele 100 de companii occidentale în funcție de profitul lor net din afacerile din Rusia. Lista este alcătuită doar din companii din țări „neprietenoase” care nu și-au vândut încă activele în Federația Rusă.
Analiza Novaia-Europa demonstrează că cele mai mari companii occidentale și-au îmbunătățit rezultatele în Rusia în 2022 față de 2021. Dintre cele 100 de companii de pe listă, 68 și-au crescut profitul net. Cumulat, această cifră a crescut cu 54% când vine vorba de top-100 – până la 1.100 de miliarde de ruble (12,4 miliarde de euro).
Companiile care și-au mărit cel mai mult profitul vor trebui să plătească „taxa pe câștiguri excepționale” către bugetul federal. Aceasta va fi calculată din „profiturile excedentare” din 2021-2022 (conform estimărilor Novaia-Europa, acestea se ridică la aproximativ 700 de miliarde de ruble (7,9 miliarde de euro)). Aceasta înseamnă că valoarea „impozitului excepțional” plătit va fi de la 33 la 67 de miliarde de ruble (de la 371 de milioane de euro la 753 de milioane de euro), în funcție de momentul plății. În total, Ministerul de Finanțe al Rusiei intenționează să colecteze 300 de miliarde de ruble (3,4 miliarde de euro) prin intermediul acestei taxe.
În plus, 288 de miliarde de ruble (3,2 miliarde de euro) din impozitul pe venit au fost plătite la bugetul federal de către companiile străine care fac afaceri în Rusia în 2022. Această cifră reprezintă aproximativ 1% din veniturile totale ale bugetului federal. Cele mai mari plăți au venit din partea companiilor franceze (55 de miliarde de ruble, sau 619 milioane de euro), britanice (47 de miliarde de ruble, sau 529 de milioane de euro) și americane (40 de miliarde de ruble, sau 450 de milioane de euro).
Cine a câștigat cel mai mult
Companiile din sectorul energetic și bancar, precum și producătorii de tutun și de produse alimentare, sunt în frunte când vine vorba de profiturile nete. Compania franceză Total a câștigat cei mai mulți bani în Rusia, dublându-și profitul net față de anul precedent, până la 269 de miliarde de ruble (3,03 miliarde de euro).
Total a vândut acțiuni în unele proiecte rusești și a renunțat la contracte petroliere, dar nu a părăsit Rusia în totalitate. Compania deține în continuare 19,4% din producătorul rus de GNL Novatek, precum și acțiuni în proiecte comune: 20% din Yamal LNG și 10% din Arctic LNG 2. Compania a precizat într-un comunicat că sancțiunile europene și legile rusești nu i-au permis să găsească un cumpărător non-rus pentru aceste acțiuni.
„Abandonarea acestor interese fără considerație ar îmbogăți investitorii ruși, în contradicție cu scopul sancțiunilor”, se arată în declarația din 2022 martie. Directorul general al companiei, Patrick Pouyanné, a mai declarat în toamna anului trecut că Total și-a continuat activitatea în Rusia pentru a asigura aprovizionarea Europei cu energie la cererea „guvernelor europene”. Șaptezeci la sută din gazul provenit de la una dintre uzinele rusești de GNL este trimis către Uniunea Europeană. În timp ce exportul de gaze mai ieftine din Rusia prin conducte către Europa a scăzut la aproape jumătate, livrările de GNL au crescut cu 20%.
Un alt lider din top 100 este Raiffeisen Bank, care și-a dublat profitul net, până la 141 de miliarde de ruble (1,59 miliarde de euro). Acesta este al doilea cel mai mare rezultat din industrie, fiind depășit doar de Sberbank din Rusia. Banca austriacă a făcut bani pentru că cele mai mari bănci rusești au fost deconectate de la SWIFT.
Potrivit Reuters, în martie 2023, Banca Centrală Europeană, confruntată cu cereri din partea SUA, a cerut Raiffeisen să elaboreze un „plan de acțiune pentru desfacerea afacerii” din Rusia. Oficialii austrieci au considerat această solicitare ca fiind un „amestec străin nejustificat”, au declarat surse pentru Reuters. De asemenea, un reprezentant al Ministerului austriac de Finanțe a declarat că multe țări continuă comerțul cu Rusia, iar pentru ca acest comerț să aibă loc este nevoie de instituții financiare corespunzătoare. O săptămână mai târziu, Raiffeisen și-a anunțat decizia de a „lua în considerare posibilitatea” de a-și vinde sucursala din Rusia sau de a o elimina din activele sale.
Cea mai profitabilă companie alimentară a fost PepsiCo (SUA). Profitul său net s-a triplat în 2022, până la 45 de miliarde de ruble (507 milioane de euro). În primăvara anului trecut, a încetat să mai producă în Rusia băuturile răcoritoare Pepsi, Mirinda și 7UP. Singurele excepții au fost produsele lactate și produsele pentru copii. Dar, în vara anului 2022, a lansat vânzările de băuturi Evervess și Frustyle în Rusia.
Coca-Cola a ales, de asemenea, calea redenumirii, dar profitul său net a crescut doar cu 3%. În timp ce clienții dezbăteau dacă noua versiune a băuturilor avea același gust ca cea veche, compania germană Heineken s-a alăturat cursei băuturilor răcoritoare, lansându-și propria Cola. În 2022, compania producătoare de bere a reușit să își crească profitul net de 1,8 ori. Între timp, în magazinele din Rusia sunt disponibile băuturi originale Coca-Cola și Pepsi; acestea sunt importate din diverse țări de către diferite companii.
Creșterea bruscă a profiturilor unor companii producătoare de produse de uz zilnic este legată de faptul că concurenții lor occidentali, dacă nu au plecat în totalitate, și-au redus operațiunile din Rusia, declară pentru Novaia-Europa directorul executiv al agenției de analiză INFOLine, Ivan Fediakov. El citează ca exemplu Mondelēz (Milka, Alpen Gold, Oreo): profitul său net a crescut de trei ori, până la 27 miliarde de ruble (304 milioane de euro).
Cu toate acestea, creșterea acestui indice nu înseamnă întotdeauna vânzări de succes, explică Fediakov. Creșterea profitului net poate fi legată și de reducerea investițiilor în producție și publicitate pe fondul incertitudinii.
Dintre marile companii de tutun, singura care a renunțat la Rusia a fost British Imperial Brands. Între timp, concurenții săi și-au crescut semnificativ profitul net anul trecut: Japan Tobacco la jumătate, până la 43 de miliarde de ruble (484 milioane de euro), British American Tobacco cu 81%, până la 14 miliarde de ruble (158 milioane de euro). În același timp, rușii cumpără acum mai multe țigări de fabricație europeană. Numărul livrărilor de tutun din Germania s-a dublat în primele trei luni ale anului 2023, comparativ cu anul precedent.
Împrumuturi pentru militari și chipsuri umanitare
Disponibilitatea multor companii străine de a face afaceri în Rusia în timpul războiului a atras critici din partea comunității internaționale. Agenția Națională de Prevenire a Corupției din Ucraina (NACP) a întocmit o listă a „sponsorilor de război”. Agenția solicită sancțiuni împotriva acestor companii, deoarece acestea „furnizează bunuri și servicii de cea mai mare importanță pentru sectorul de stat și cel privat, precum și pentru că contribuie la bugetul țării”.
În special, NACP a acuzat Raiffeisen că a recunoscut autoproclamatele „republici populare” Donețk și Luhansk („RPD” și „RPL”), că a oferit „condiții de împrumut favorabile” militarilor ruși și că „a făcut jocul propagandei rusești”. În replică, banca a precizat că a acționat în conformitate cu legea rusă privind vacanțele de plată pentru participanții la „operațiunea specială pe teritoriul RPD și RPL”.
Lista include o companie maghiară. Grecia deține cel mai mare număr – cinci companii. Până când aceste companii nu vor fi excluse de pe listă, cele două țări au decis să blocheze aprobarea celui de-al 11-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, potrivit Politico.
Angajații filialelor de afaceri străine din Ucraina cer, de asemenea, ca aceste companii să nu mai lucreze cu Rusia. Ca răspuns la presiunea exercitată de angajații ucraineni, lanțul german de supermarketuri Metro a trecut la amenințări, a declarat omul de afaceri și fostul ministru ucrainean Dmitro Dubilet. Potrivit acestuia, biroul german a declarat că Ucraina va fi lipsită de achiziții centralizate și de livrări de bunuri, ceea ce ar putea duce la oprirea completă a afacerilor în țară.
Companiile occidentale sunt, de asemenea, criticate pentru că folosesc pretexte umanitare pentru a-și acoperi dorința de a rămâne în Rusia. În special, fondatorul agenției Moral Rating Agency, Mark Dixon, a criticat PepsiCo pentru că produce chipsuri în Rusia într-un interviu acordat Wall Street Journal: „Dacă chipsurile sunt esențiale, ce alimente nu sunt?”.
De ce rămân companiile în Rusia?
Societățile străine nu își pot vinde afacerile sau acțiunile în societăți rusești fără o aprobare din partea Comisiei guvernamentale pentru investiții străine. În vara anului 2022, ministrul rus de finanțe, Anton Siluanov, a confirmat că oficialii cereau o reducere de cel puțin 50% din partea întreprinderilor din țările „neprietenoase”.
Ulterior, aceste cerințe au devenit și mai stricte. În decembrie 2022, la reducerea de 50% au fost adăugate două condiții la alegere: fie o companie care dorește să părăsească Rusia plătește 10% din sumă către Trezorerie ca „contribuție voluntară”, fie acordă cumpărătorului o prelungire de plată pe mai mulți ani. Anul acesta, companiile au fost private de această alegere, „contribuția voluntară” a devenit obligatorie. Guvernul rus a lăsat companiilor străine două opțiuni de vânzare.
Dacă o companie este vândută cu o reducere mai mică de 90%, atunci trebuie să plătească o „contribuție voluntară”: 5% din valoarea estimată.
Dacă discountul este de 90% sau mai mult, atunci contribuția trebuie să fie de 10%.
A doua opțiune indică faptul că o companie pleacă din Rusia fără nimic, spune pentru Novaia-Europa partenerul senior al Baroului Pen & Paper, Valeri Zincenko.
„Practic, creăm condiții pentru ca, în schimb, companiile cu implicare străină să continue să lucreze aici, astfel încât plecarea să nu fie profitabilă pentru întreprinderile străine”, a recunoscut anterior Siluanov.
Companiile care au făcut declarații zgomotoase despre plecarea din Rusia la începutul războiului au vorbit prea devreme, spune economistul Vladislav Inozemțev pentru Novaia-Europa. „Nimeni nu și-a dat seama ce înseamnă să părăsești Rusia”. Acum, companiile care vor să facă acest lucru trebuie să folosească cea mai neprofitabilă opțiune, un potențial cumpărător nu va fi de acord cu o reducere mai mică de 90%, spune expertul.
Excepție fac companiile rusești care operează pe piața internațională și care vor să pară respectabile, notează Inozemțev. De exemplu, compania rusă Novatek, care vinde GNL în Europa, a cumpărat partea deținută de compania britanică Shell în proiectul Sahalin-2 pentru 94,8 miliarde de ruble (1,07 miliarde de euro).
În conformitate cu decretul special al președintelui rus Vladimir Putin, banii proveniți din vânzarea cotei străine în proiect trebuiau să fie transferați într-un cont special rusesc. Dar Shell a fost autorizată să retragă banii din străinătate după ce proprietarul Novatek, Leonid Mihelson, a făcut apel personal la Putin, a relatat la vremea respectivă ziarul rus Kommersant.
Potrivit portalului guvernamental Digital Budget din 27 mai, începând din decembrie 2022, companiile străine au dat statului „contribuții voluntare” în valoare de 33 de miliarde de ruble (371 de milioane de euro). Activele nete ale primelor 100 de companii din țările „neprietenoase” reprezintă peste 5 trilioane de ruble (56,3 miliarde de euro). Dacă toate acestea decid să părăsească Rusia, în timp ce afacerile lor sunt evaluate la aproximativ acest preț, atunci vor ajunge să plătească aproximativ 250-500 de miliarde de ruble (2,8-5,6 miliarde de euro) drept „contribuții voluntare”.
Companiile care sunt dispuse să suporte pierderi pentru a părăsi Rusia trebuie să aștepte pe termen nedefinit pentru ca o înțelegere să fie aprobată. Există o coadă de cel puțin 3.000 de companii care urmează să fie luate în considerare de către comisie „fără timpi de revizuire stricți”, spune Zincenko. „În contextul unor orientări neclare, entitățile străine se confruntă cu un număr mare de respingeri și obstacole în timp ce încearcă să obțină aprobarea necesară”.
„Comisia se reunește de trei ori pe lună și nu examinează mai mult de șapte cereri pe ședință, deci faceți voi calculele”, a relatat anterior Financial Times, citând o sursă.
Companiile americane se confruntă cu un obstacol suplimentar sub forma guvernului SUA. Biroul de control al activelor străine (OFAC) al Trezoreriei a anunțat că societățile vor avea nevoie de o licență specifică din partea OFAC pentru a putea plăti „contribuția voluntară”.
„Practic, Putin a inventat un mod complet nou de a confisca proprietăți. Atunci când evenimente de acest gen au avut loc în Venezuela sau în țările africane, au fost urmate de naționalizări totale. Evident, companiile occidentale au intentat procese și au câștigat împotriva guvernelor [respective]. Dar Putin a venit cu o schemă foarte vicleană. Se presupune că guvernul nu te jefuiește de nimic, ci creează condiții care te fac să-ți vinzi bunurile pentru o rublă nu se știe cui”, conchide Inozemțev. >>
Cine este Olexandr Sirski, generalul care coordonează, din teren, contraofensiva ucraineană
