Când statul de drept devine armă de șantaj. Cum a provocat UE un război cultural între Vest și Est

Foto: Unsplash

Alte țări ale UE „nu ar trebui să se amestece în treburile Ungariei”, a declarat duminică președintele ceh Miloš Zeman în sprijinul controversatei noi reforme anti-LGBT a lui Viktor Orban. Pe măsură ce noua lege LGBT este condamnată internațional, Zeman și-a încordat mușchii alături de prim-ministrul ungar, spunând că „nu vede de ce n-ar fi de acord cu el” privind drepturile LGBT, scrie William Nattrass într-un articol de opinie din The Spectator.

🔹 Cuvintele președintelui ceh sunt cea mai recentă lovitură din războiul cultural din UE care se poartă între Vest și Est, cu vina pentru mediul confruntativ pusă de Bruxelles în cârca națiunilor rebele precum Ungaria și aliata sa Polonia din „Grupul de la Vișegrad”. Cu toate acestea, UE, de fapt, culege acum ceea ce a semănat, după ce a introdus un instrument bugetar „de stat de drept” care urmărește să pedepsească neconformitatea cu propriile norme juridice, etice și culturale.

În decembrie, UE a atașat un mecanism de domnie a legii la bugetul său de redresare post-pandemică, făcând ca fondurile să poată fi restricționate națiunilor percepute ca încălcând principiile de bază ale blocului. Instrumentul a fost un element nou, mai dur, într-un cadru mai larg al statului de drept, pe care UE îl descrie ca fiind destinat „prevenirii amenințărilor emergente la adresa statului de drept… prin dialog cu țara UE în cauză”.

Totuși, noul instrument bugetar nu părea atât de benign pentru țările care ar putea fi vizate de sancțiuni. Capacitatea de a pedepsi financiar statele membre pentru încălcarea standardelor culturale și etice a fost împinsă de Parlamentul European – cea mai belicoasă instituție a UE în ceea ce privește neconformitatea culturală și politică – și respinsă cu fermitate de către Ungaria și Polonia.

PE amenință acum să acționeze Comisia Europeană în instanță pentru întârzierea inițierii procedurilor privind statul de drept împotriva „autocraților conservatori” care guvernează acele două state membre „răutăcioase”.

În acest context, nu este surprinzător faptul că tensiunile culturale au devenit mai mari de când a fost introdus instrumentul bugetar al statului de drept. Dacă există o lecție pe care UE o poate învăța de la Brexit, cu siguranță este aceea că culturile naționale și suveranitatea sunt subiecte sensibile care trebuie tratate cu grijă. Cu toate acestea, Bruxellesul pătrunde acum în afacerile interne ale statelor membre, amenințând cu sancțiuni economice. Făcând acest lucru, ia un instrument contondent pentru probleme extrem de delicate și-l aruncă în mâinile conservatorilor din Europa Centrală și de Est.

Consecințele devin acum clare. În loc să renunțe la reformele lor controversate, liderii maghiari și polonezi își dublează afirmarea valorilor conservatoare creștine și a suveranității naționale.

Noua lege maghiară care limitează „promovarea” conținutului pozitiv LGBT în domeniul educației și-n sfera publică, descrisă de Orban ca un efort de-a proteja familiile și copiii, a stârnit indignare internațională. Premierul polonez Mateusz Morawiecki a cerut între timp Curții Constituționale să evalueze dacă legislația UE ar trebui sau nu să primeze asupra dreptului intern. Dacă judecătorii constituționali – dintre care mulți au fost numiți de guvernul eurosceptic al lui Morawiecki – se pronunță împotriva primatului dreptului UE, implicațiile pentru statutul Poloniei în cadrul blocului vor fi de mare amploare.

Așa cum noaptea vine după zi, și aceste reînnoite provocări culturale și juridice au condus la o escaladare în rândul statele membre liberale ale UE. Premierul olandez Mark Rutte a declarat că Ungaria „nu mai are ce căuta în Uniunea Europeană” din cauza noii sale legi anti-LGBT, în timp ce primarul din München, Dieter Reiter, a făcut tot posibilul să lumineze Arena Allianz în culori curcubeu pentru a întâmpina naționala ungară de fotbal la o recentă confruntare în Campionatul European. Comisarul UE pentru Justiție, Didier Reynders, a declarat că Comisia Europeană este „pregătită să se adreseze instanțelor” cu privire la reformele maghiare.

Între timp, Comisia a emis o mustrare severă Poloniei, în încercarea de-a opri verdictul constituțional cu privire la primatul dreptului UE. Politicienii polonezi au reacționat cu furie, acuzând oficialii UE de o „atitudine colonialistă” și comparându-i poziția cu cea a Uniunii Sovietice față de statele-satelit, susținând că Moscova cel puțin „păstra aparența” suveranității poloneze în timpul erei comuniste.

Inevitabil, această atmosferă de diviziune forțează acum alți lideri din regiune să intre la grămadă. În timp ce și-a exprimat sprijinul față de Orban duminică, președintele ceh Zeman a ridicat miza, descriind persoanele transgender ca fiind „dezgustătoare”, solicitând un marș al persoanelor heterosexuale pentru a demonstra „inutilitatea” demonstrațiilor LGBT și susținând că este „complet enervat” de către mișcarea #MeToo și Pride Pride.

Cuvintele dure ale președintelui au demonstrat cum un mediu confruntativ, creat de instrumentul propriu al statului de drept al UE, împinge acum conservatorii și liberalii mai degrabă la extreme decât să prevină disputele. Prin încurajarea convingerii că statele membre conservatoare merită să fie pedepsite și prin amenințarea cu utilizarea forței economice pentru a se amesteca în treburile interne ale statelor membre, Bruxelles a zburat prea aproape de soare. Acum rămâne de văzut cum îi va fi căderea.🟦

2 COMENTARII

  1. Nu este vorba despre natiunea poloneza sau maghiara .Nu confundati anumite persoane ce conduc efemer o natie cu decizia unei natiuni pe aceasta tema . Cei vizati nu mai au alt colac de salvare – se agata ca inecatul de pai .In Polonia ,partidul aflat la guvernare a pierdut majoritatea parlamentara .Nici administratia Joe Biden si nici factorii de decizie de la Bruxelles nu agreaza astfel de atitudini invechite .Vin alegerile in Ungaria si este foarte posibil ca noul cistigator sa fie actualul primar al Budapestei . Instantele de judecata din tarile vizate vor cere UE sa declare nule deciziile Curtilor Constitutionale .La nivelul alegerilor ,coalitiile de partide ce se pozitioneza impotriva actualilor guvernanti vor cistiga alegerile – la mustata (exemplele deja aparute le cunosteti si voi )dar vor cistiga .In Romania deja este foarte clar .Urmeaza Ungaria si Polonia si altii mai grozavi chiar decit cei mentionati .

  2. Cu un radical ,nu vei putea discuta niciodata ,
    decat de pe pozitii de forta.
    El devine si mai radical ,daca nu ii safisfaci toate dorintele….
    El este obisnuit sa dicteze …sa impuna…sa restranga…sa atace…sa faca tot ceea ce doreste.
    Pemtru un radical , cei cumsecade ,sunt cei care i se supun fara cracnire.
    Pentru un radical , singurii prirteni ,singurii oameni cu care rezoneaza , sunt doar cei ca si el…..restul , sunt de dispretuit.
    A ezita in fatza unui radical , inseamna sa i te supui……chiar si asa , radicalul nu se va opri.
    Nu asta este calea….iar istoria ne-a dovedit-o.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here