Dereglementarea piețelor de criptomonede de către președintele SUA, Donald Trump, a introdus noi riscuri financiare și amenință să submineze dominația globală a dolarului. Rusia, Iran și Coreea de Nord au fost cei mai mari beneficiari, folosind criptomonedele pentru a evita sancțiunile americane cu impunitate, notează o analiză Project Syndicate.
<< Ouroboros, imaginea antică a unui șarpe care își devorează propria coadă, a simbolizat de mult timp strategiile autovătămătoare. Este, așadar, o metaforă potrivită pentru politicile actuale ale președintelui SUA, Donald Trump.
Războiul său imprudent și ilegal împotriva Iranului este cel mai clar exemplu, dar îmbrățișarea entuziastă a criptomonedelor de către administrația sa reprezintă o expresie mai subtilă, cu ardere lentă, a aceleiași tendințe autodistructive.
Spre deosebire de banii convenționali, criptomonedele nu sunt, în general, monedă cu statut legal și nu sunt susținute de guverne. Prețul lor este determinat în mare parte de cererea de pe piață, mult din aceasta fiind alimentată de capacitatea lor de a ascunde tranzacțiile și de a ocoli reglementările, taxele și supravegherea juridică. Acest lucru le face atractive nu doar pentru speculanți, a căror activitate le alimentează volatilitatea extremă, ci și pentru infractori și alți actori rău intenționați.
De la revenirea sa la Casa Albă, Trump s-a poziționat ca unul dintre cei mai importanți susținători ai industriei. Acest lucru reflectă atât contribuțiile masive de campanie pe care le-a primit de la mari investitori în criptomonede, cât și propriile sale interese de afaceri: membri ai familiei Trump ar fi câștigat aproximativ 5 miliarde de dolari din diverse scheme legate de criptomonede.
În serviciul acestor interese, administrația Trump a dereglementat agresiv piețele cripto, promovând în același timp stablecoin-uri ancorate la dolar prin măsuri precum GENIUS Act. În același timp, a respins dezvoltarea unei monede digitale a băncii centrale (CBDC), o alternativă mai stabilă și mai reglementată la criptomonede, care este deja explorată sau adoptată de țări precum China.
Prin slăbirea supravegherii de reglementare, aceste măsuri au introdus noi riscuri financiare. Acțiunile de aplicare a legii împotriva firmelor de criptomonede au fost reduse, chiar și în cazuri care implică abateri clare. Binance, care are legături de afaceri cu familia Trump, este un exemplu relevant. Fondatorul său, Changpeng Zhao, s-a declarat vinovat de facilitarea spălării de bani și a executat o pedeapsă de patru luni de închisoare, fiind ulterior grațiat de Trump. Acest lucru i-a încurajat probabil pe cei mai dubioși actori din sectorul cripto, subminând protecția investitorilor și stabilitatea financiară.
Dar consecințele agendei pro-cripto a lui Trump se extind dincolo de piețele financiare. Criptomonedele creează o infrastructură financiară alternativă care poate fi folosită pentru a ocoli sancțiunile economice, instrumentul preferat al Statelor Unite pentru a presa alte țări. Răspândirea lor reprezintă, de asemenea, o amenințare clară la adresa dominației globale a dolarului.
În acest sens, criptomonedele au devenit un Ouroboros geopolitic. Caracteristica lor definitorie, opacitatea, i-a avantajat în mod disproporționat pe adversarii Americii. Numai în 2025, tranzacțiile ilegale cu criptomonede au crescut cu peste 160%, fiind determinate în mare parte de țări precum Rusia, Iran și Coreea de Nord. Sprijinul administrației Trump pentru stablecoin-uri ancorate la dolar a accelerat și mai mult această tendință.
Rusia a fost printre primele care au profitat de această oportunitate. După ce activele băncii sale centrale au fost înghețate de administrația fostului președinte american Joe Biden, țara s-a orientat către platforme de schimb de criptomonede pentru a ocoli sancțiunile economice, a facilita reexportul de bunuri sensibile prin intermediari precum Kârgâzstanul și a finanța achiziția de drone militare ieftine utilizate în Ucraina.
Ulterior, Rusia a încercat să formalizeze această abordare. În iulie 2024, Duma de Stat a legalizat utilizarea criptomonedelor în decontările internaționale. O lună mai târziu, președintele Vladimir Putin a anunțat legalizarea minării de criptomonede, un domeniu promovat și de administrația Trump pe plan intern.
Aceeași dinamică se desfășoară acum în Iran. Când SUA și Israelul au declanșat războiul, la sfârșitul lunii februarie, regimul iranian își extinsese deja utilizarea criptomonedelor. Până în 2025, sectorul său cripto era estimat la 7,8 miliarde de dolari, iar entitățile legate de Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice (IRGC) reprezentau mai mult de jumătate din toate intrările de capital.
Mai recent, Iranul a făcut din criptomonede un element central al eforturilor sale de a-și afirma controlul asupra Strâmtorii Ormuz, taxând companiile de transport maritim cu 1 dolar pe baril de petrol — plătibil în renminbi, Bitcoin sau stablecoin-ul Tether — în schimbul trecerii în siguranță. Într-o singură zi din această lună, 15–18 petroliere au trecut prin strâmtoare; la aproximativ 2 milioane de dolari per navă, aceste taxe au generat o sumă estimată la 36 de milioane de dolari pentru regimul iranian aflat în dificultate.
Cu alte cuvinte, un punct strategic de strangulare maritimă este acum un centru pentru tranzacții cripto. Unele dintre aceste tranzacții ar fi fost efectuate pe blockchain-ul TRON, care poate procesa plăți în mai puțin de trei secunde. TRON, fondat de dezvoltatorul chinez Justin Sun, a fost de asemenea legat de proiecte asociate cu familia Trump.
Luate împreună, aceste evoluții indică o schimbare remarcabilă. Politicile SUA, modelate de finanțatori din domeniul cripto și promovate în numele inovației, au extins și legitimat infrastructura folosită pentru a ocoli sancțiunile americane. Ironia este greu de ignorat. Pentru iranienii prinși la mijlocul unui conflict brutal și pentru oamenii obișnuiți din întreaga lume, care se confruntă cu creșterea prețurilor la energie și alimente, consecințele sunt cât se poate de reale. >>
Cea mai recentă – și cea mai mare – prăbușire psihică a lui Trump de până acum
