Cum justifică Ministerul Justiției majorarea salariilor magistraților și implicit a pensiilor speciale

Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, susţine că pensiile şi salariile magistraţilor sunt stabilite prin legi adoptate succesiv în ultimii 10 ani, însă aceste legi sunt necorelate, ceea ce a dus la sute de decizii definitive pronunţate de instanţe în favoarea magistraţilor.
Salariile magistraților vor crește din nou, după ce a fost majorată de la 465 la 605 lei Valoarea Sectorială de Referinţă (VSR) – indicele în baza căruia se calculează acestea. Astfel, vor crește și pensiile speciale, pentru că acestea sunt raportate la drepturile salariale aflate în plată.
Potrivit ministrului Justiției, pentru aceste majorări s-au alocat prin bugetul de stat aproximativ 80 de milioane de lei, iar în 2021, când nu s-a procedat în acest fel, s-au cheltuit sute de milioane de lei, incluzând dobânzi, penalități, cheltuieli judiciare și de executare silită, în urma proceselor deschise de magistrați.

 

Cătălin Predoiu a adus, luni, noi clarificări cu privire la aceste majorări şi salariale.

MJ nu a majorat şi nu poate majora prin ordin ministerial salariile şi pensiile. Salariile şi pensiile în plată sunt stabilite prin legi adoptate succesiv în ultimii 10 ani. Din păcate, aceste legi sunt necorelate şi au dat naştere la numeroase litigii între salariaţi din multe familii ocupaţionale şi Guvern, inclusiv în domeniul Justiţiei. Consecinţa acestor necorelări a fost apariţia a sute de decizii definitive pronunţate instanţe, inclusiv ICCJ, care au impus cu obligativitatea interpretării definitive aplicarea unui coeficient salarial în întreaga familie ocupaţională Justiţie. Inclusiv CCR a fost sesizată şi s-a pronunţat în acest sens. MJ nu poate ignora aplicarea unei hotărâri judecătoreşti definitive care i se adresează obligatoriu. Neaplicarea cu bună ştiinţă a unei astfel de hotărâri ar fi pedepsită de lege„, spune Predoiu într-un comunicat de presă.

Ministrul explică faptul că aceste hotărâri definitive, aplicând legilor în vigoare, au impus emiterea ordinului ministerial care nu face altceva decât să prescrie ordonatorilor secundari şi terţiari aplicarea legilor, aşa cum au fost ele interpretate prin hotărâri definitive, inclusiv ale Instanţei supreme şi ale CCR.

La rândul lor, instanţele nu au majorat salariile prin decizii, ci au făcut o corectă aplicare a reglementărilor în ansamblu. De aceea, dacă există o problemă, ea rezidă în necorelările legislative. MJ a procedat la emiterea acestui ordin pe baza prevederilor legii bugetului de stat, prin care i s-au alocat fonduri în acest sens. În acest fel, MJ a evitat plata unor sume majorate de dobânzi, penalităţi, cheltuieli judiciare şi de executare silită. Fondurile alocate au fost de aproximativ 80 milioane lei. În 2021, când nu s-a procedat în acest fel, fondurile cheltuite au fost sensibil mai mari, din cauza acestor cheltuieli colaterale, de sute de milioane„, adaugă ministrul Cătălin Predoiu.

În opinia ministrului, soluţia pentru rezolvarea problemei este o lege a salarizării în sistemul judiciar.

OUG 20/2016 a introdus în sistemul ocupaţional justiţie un nou VRS, de 605 lei, dar limitat numai la o clasă din familia ocupaţională, respectiv la serviciile de probaţiune. Această prevedere a condus la declanşarea unor valuri de procese, motivate de faptul că drepturile salariale ale altor clase din aceeaşi familie ocupaţională, Justiţie, sunt greşit calculate. Prin decizia Curţii Constituţionale nr. 794/2016 s-a admis excepţia de neconstituţionalitate a art.31 alin.(11) din OUG nr.57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016 şi s-a reţinut că nivelul maxim al salariului de bază/indemnizaţiei de încadrare care trebuie să includă şi drepturile stabilite sau recunoscute prin hotărâri judecătoreşti definitive sau irevocabile/definitive urmează să se stabilească prin raportare la aceeaşi funcţie, grad, gradaţie, vechime în muncă şi în specialitate, aceleaşi condiţii de studii, din cadrul întregii categorii profesionale, respectiv familii ocupaţionale, indiferent de instituţia sau autoritatea publică. Pe scurt, CCR a stabilit implicit că VRS 605 trebuie extins la toată familia ocupaţională Justiţie„, afirmă Predoiu.

De asemenea, prin decizia nr. 55/2021 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţiei, s-a stabilit că VRS 605 vizează pe toţi ordonatorii principali de credite din sistemul judiciar.

Decizia a dezlegat cauza privind examinarea sesizării formulate de Curtea de Apel Piteşti – Secţia I civilă în Dosarul nr. 757/90/2020 în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile, în considerarea căreia „analiza jurisprudenţei naţionale relevă, (…) că deja au fost pronunţate hotărâri judecătoreşti definitive, care au recunoscut dreptul magistraţilor la o indemnizaţie calculată pe baza valorii de referinţă sectorială de 605,225 lei, incidentă în cadrul familiei ocupaţionale Justiţie şi care îi vizează pe toţi ordonatorii principali de credite din acest sistem”.

Ce salarii au acum magistrații

În prezent, salariul mediu net în sistemul judiciar (judecători, procurori, grefieri, personal conex, consilieri probațiune) este de 8.765,5 lei.
Salariul mediu net pentru fiecare categorie, înainte de majorarea valorii de referință:
  • Judecător 13.369 lei
  • Procuror 13.473 lei
  • Grefier 5.232 lei
  • Personal conex 2.988 lei
  • Consilieri probațiune 4.985 lei

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here