<< De când Rusia a declanșat invazia, în 2022, economia Ucrainei s-a micșorat cu o pătrime. Dar ravagiile războiului nu sunt singurul motiv al diminuării încasărilor fiscale ale guvernului. Unele companii folosesc și ele haosul pentru a evita să achite partea care le revine. Acest lucru este valabil în special în agricultură, care înainte de război era responsabilă pentru aproximativ 40% din exporturile Ucrainei, ca venit. Sectorul a fost transformat de lupta care se dă pentru găsirea unor rute sigure de export, în contextul atacurilor rusești. După cum observă ministrul adjunct ucrainean al Agriculturii, Taras Kacika, această perturbare le-a oferit o mulțime de oportunități fermierilor de a-și „optimiza taxele” >>, notează The Economist.
<< Aproximativ 6,5 milioane de ucraineni – sau 15% din populația antebelică a țării – au părăsit țara, micșorând piața internă de alimente. În același timp, Rusia vizează infrastructura de transport, silozurile de cereale și alte echipamente agricole, ceea ce a crescut costurile. Mulți lucrători au fost recrutați de forțele armate și se află în prima linie. Astfel, fermierii nu au doar noi oportunități de a evita taxele, ci sunt și tot mai disperați. Drept rezultat, estimează Kacika, două din fiecare cinci tone din recolta de cereale evită acum contribuțiile la bugetul de stat.
Unele dintre ilegalitățile legate de „cerealele negre” se petrec la o scară mică. Poate aproximativ a zecea parte din tranzacțiile dubioase sunt efectuate prin troc și plăți în numerar, ceea ce face tranzacțiile ușor de ascuns de autoritățile fiscale. O altă tactică profită de minele terestre și de munițiile neexplodate. Deoarece terenurile contaminate de explozibili nu pot fi lucrate, unii fermieri ale căror ogoare sunt sigure au descoperit că pot înceta să mai raporteze recoltele, iar asta fără a ridica suspiciuni. Dmitro Kohan, de la Consiliul Agricol Ucrainean, o asociație agricolă, spune că astfel de artificii sunt limitate la o parte din fermele din zonele direct afectate de lupte.
O problemă mai mare ține de utilizarea exporturilor de cereale pentru a evita controalele de capital. După invazia declanșată de Rusia, acestea au fost strânse, pentru a preveni scurgerea de bani din țară, banca centrală stabilind un curs fix de schimb, de 29 de grivne pentru un dolar, subevaluând moneda cu aproximativ o pătrime. Fermierii sunt capabili să falsifice documente pentru a pretinde că cerealele pe care le vând sunt de o varietate legitimă, plătitoare de taxe, ori să subestimeze veniturile atunci când vând în străinătate, înainte de a păstra încasările într-o bancă străină. Uneori, vând cereale la un preț scăzut unei entități străine care se află într-o tovărășie cu ei, sau care se află, în secret, sub controlul lor, adesea în Turcia sau România. Veniturile din astfel de vânzări sunt returnate în Ucraina, dar nu și numerarul obținut dintr-o vânzare ulterioară, la un preț mai mare, către o altă firmă.
Finanțiști corupți, care acționează ca intermediari, se ocupă de logistică, în schimbul unei cote adesea în jur de 2% din profituri. Companiile înființate pentru a deține profiturile sunt apoi închise înainte de termenele limită pentru repatrierea valutară. Unele sunt înregistrate pe numele unui „om fără adăpost care nici măcar nu știe că a fost directorul unei companii”, spune Iurii Gaidai, de la Centrul pentru Strategie Economică, un think-tank. Deși astfel de manevre nu sunt noi, utilizarea lor a crescut vertiginos. Marian Zabloțkii, un parlamentar care a investigat problema, estimează că în ultimii doi ani au ieșit din țară peste 3 miliarde de dolari prin intermediul „cereale negre”, iar alte estimări sugerează că cifra ar putea fi chiar mai mare. În precedenții opt ani, suma totală fusese probabil de 4 miliarde de dolari.
Un oficial din Biroul de Securitate Economică al Ucrainei, un organism de investigație, spune că eforturile sale de „descătușare a economiei” includ analizarea datelor pentru a găsi expedieri suspecte și a îmbunătăți schimbul de informații între detectivii săi și autoritățile vamale. Între timp, guvernul relaxează controalele de capital, inclusiv prin îmbunătățirea cursului de schimb oferit, pentru a limita atractivitatea plasării câștigurilor în străinătate. Aceste măsuri sunt populare atât în rândul păturii largi a populației Ucrainei, care vede evaziunea fiscală ca pe o trădare a unei patrii sărace, cât și în rândul fermierilor care respectă regulile și care se plâng de faptul că „cerealele negre” fac să scadă prețurile. Încasările fiscale au început să crească pe măsură ce schimbările produc efecte, însă mai este mult până când se va putea considera că măsurile severe au fost un succes. >>
Putin a reconfirmat ce urmează. Răspunsul Vestului ar trebui să fie deja pe drum
