Curtea Supremă a Statelor Unite pare pregătită să pună capăt programelor de discriminare pozitivă, ceea ce ar reprezenta un nou viraj istoric după cel cu privire la avort, acordând în mod excepţional aproape cinci ore de audieri procedurilor de admitere în cele mai vechi universităţi privată şi publică americane, respectiv Harvard şi North Carolina, relatează AFP, citată de News.ro.
La fel ca multe alte instituţii foarte selective, cele două universităţi ţin cont de culoare pielii sau originea etnică a candidaţilor în evaluarea dosarelor acestora. Obiectivul lor este să corecteze inegalităţile rezultate din trecutul segregaţionist al Statelor Unite şi să crească numărul studenţilor afroamericani, hispanici sau amerindieni în învăţământul superior.
”RASISM INVERSAT”
Sesizată în mai multe rânduri în acest dosar, începând din 1987, Curtea Supremă a interzis cotele, însă a autorizat universităţile să ia în calcul, între altele, criterii rasiale, apreciind că o căutare a unei diversităţi mai mari în campusuri este ”legitimă”.
În 2014, activistul neoconservator Edward Blum a adoptat un nou unghi de atac. De la conducerea unei asociaţii – denunmită ”Students for Fair Admission”, el a acuzat Harvard şi Universitatea North Carolina de discriminarea studenţilor de origine asiatică.
După ce a suferit mai multe înfrângeri în tribunale, el s-a adresat Curţii Supreme, profund remaniată de către Donald Trump.
”Criteriile rasiale sunt un rău pentru candidaţii de origine asiatică”, a pledat luni unul dintre avocaţii săi, Cameron Norris, care a catalogat programele de la Harvard drept ”rasiste”.
Aceşti candidaţi asiatici, care obţin rezultate net mai bune decât media, ar fi mai numeroşi în campusuri, dacă performanţele lor ar fi singurul criteriu de selecţie, a pledat el.
”SUBTERFUGIU”
Colegul său Patrick Strawbridge a subliniat că folosirea unor criterii etnico-religioase este ”în mod intrinsec o sursă de disensiuni” şi este necesar ca înalta jurisdicţie să declare această pactică contrară Constitiuţiei.
Argumentele lor au părut să aibă succes în cadrul unei Curți Supreme care nu a fost niciodată atât de diversă ca în prezent – cu doi magistraţi afroamericani şi o hispanică -, dar cu o majoritate conservatoare solidă – de şase din nouă judecători.
”Care sunt beneficiile academice ale unei diversităţi mai mari?”, a întrebat în mod insistent judecătorul de culoare Clarence Thomas, un critic aprig al programelor de discriminare pozitivă – de care a beneficiat, de altfel, pentru a studia la prestigioasa Universitate Yale.
Harvard a folosit ”diversitatea ca subterfugiu”, pentru a îndepărta studenţii evrei în anii ’30, a relevat, la rândul său, judecătorul Neil Gorsuch.
”Folosirea clasificărilor rasiale este periculoasă. Trebuie să existe un punct final”, a insistat, la rândul său, judecătoarea Amy Coney Barrett, amintind că această Curte şi-a imaginat ea însăşi că aceste politici aveau să nu mai fie necesare în 25 de ani.
EFECTE ”DEVASTATOARE”?
Cei trei judecători progresişti au încercat să apere statu-quoul.
Criteriile rasialo-etnice ”nu sunt niciodată singurele luate în calcul”, iar studenţii furnizează aceste date ”pe bază voluntară”, a subliniat judecătoarea afroamericană Ketanji Brown Jackson – care s-a recuzat în dosarul Harvard, deoarece a făcut parte din Consiliul de Supraveghere al instituţiei.
În cazul în care universităţile nu mai au dreptul să ia în calcul criterii atnico-rasiale, ”locul minorităţilor se va prăbuşi”, a avertizat judecătoarea Elena Kagan, subliniind că aceste campusuri servesc de ”pepiniere pentru liderii ţării”.
O asemenea decizie ”va avea efecte devastatoare”, a adăugat Elizabeth Prelogar, care le-a susţinut în numele Guvernului preşedintelui democrat Joe Biden.
În opinia sa, diversitatea este esenţială în armată, în care consolidează ”coeziunea” între militari, dar şi în lumea întreprinderilor sau în lumea ştiinţifică, în care favorizează ”inovaţia”.
Marile întreprinderi – ca Google sau General Motors – au scris Curţii Supreme înaintea acestei audieri şi au subliniat că o ”forţă de muncă diversificată le îmbunătăţeşte performanţele” şi că au ales să selecteze din pepinierele de studenţi din campusuri.
Înalta jurisdicţie americană urmează să-şi prezinte hotărârea în acest dosar până la sfârşitul lui iunie 2023.
