În timp ce negociatorii ruși și ucraineni se reunesc duminică la Abu Dhabi pentru discuții de pace organizate de administrația Trump, cel puțin o problemă fundamentală rămâne nerezolvată: soarta regiunii Donețk, scrie The New York Times.
De luni de zile, oficialii ruși au sugerat că Moscova nu va înceta luptele până când Ucraina nu va ceda cele 2.082 de mile pătrate din regiunea Donețk pe care Kievul încă le controlează.
Secretarul de stat Marco Rubio, care a depus mărturie miercurea trecută în Senat, a declarat că problema regiunii Donețk a devenit „singurul punct rămas” în negocierile de pace care necesită atenție, menționând că „este încă un pod pe care nu l-am traversat”.
O zi mai târziu, Moscova a contestat acest lucru. Consilierul pentru politică externă al Kremlinului, Iuri Ușakov, a declarat că trebuie abordate și alte probleme, inclusiv garanțiile de securitate pe care țările occidentale le-au oferit Ucrainei.
Chiar și așa, este clar că fâșia de teren controlată de Ucraina din regiunea Donețk, mai mică decât statul Delaware, se află în centrul discuțiilor.
Acest lucru a ridicat întrebarea: de ce președintele rus Vladimir Putin acordă o importanță atât de mare acestei zone, în comparație cu alte porțiuni de teritoriu ucrainean asupra cărora Moscova și-a revendicat drepturile?
Simbolism și propagandă de stat
De când Rusia a invadat Ucraina în 2014, Donețk a fost în centrul încercărilor Moscovei de a separa și, ulterior, de a anexa regiunea industrială din estul Ucrainei, predominant rusofonă, pe care Kremlinul o descrie ca fiind istoric rusă.
Rusia și-a construit o mare parte din propaganda de stat în jurul salvării populației din regiunile Donețk și Lugansk, denumite colectiv Donbas. Rusia a preluat deja controlul deplin asupra regiunii Lugansk.
La sfârșitul anului 2022, Kremlinul a anunțat că a anexat patru regiuni ale Ucrainei: Lugansk, Donețk, Herson și Zaporijia.
Negociatorii ruși par să fi renunțat la preluarea părților din regiunile Herson și Zaporijia pe care Rusia nu le controlează deja. Dacă Kievul ar păstra și o mare parte din Donețk, Putin ar putea să se confrunte cu reacții negative din partea elementelor naționaliste pro-război din baza sa.
Partea din regiunea Donețk pe care Ucraina o deține încă are o importanță simbolică. Aceasta include Sloviansk, orașul în care Moscova a început ceea ce a numit o revoltă „separatistă” pro-Rusia în 2014. Eșecul Moscovei de a cuceri orașul, pe care propaganda rusă îl descrie ca fiind leagănul „Primăverii rusești”, după 12 ani de încercări, ar putea accentua criticile din partea naționaliștilor pro-război.
Cucerirea restului regiunii Donețk l-ar putea ajuta pe Putin să construiască o narațiune a victoriei.
„Dacă poți obține la masa negocierilor ceva ce nu ai obținut prin forță, se va răspunde la întrebarea cine a câștigat războiul și cine a dictat condițiile de încheiere a războiului”, a declarat Alexander Gabuev, directorul think tank-ului Carnegie Russia Eurasia Center din Berlin. „Probabil că nu va exista nicio modalitate credibilă de a prezenta acest lucru ca o înfrângere strategică a Rusiei și o victorie pentru Ucraina.”
Putin știe că orice decizie a Kievului de a ceda teritoriul ar fi deosebit de controversată în Ucraina, unde trupele mor pentru acel teritoriu de 12 ani, a adăugat Gabuev.
„Oamenii au vărsat sânge pentru asta”, a spus el. „Multe familii și-au pierdut persoanele dragi în timpul luptelor din Donbas. Acum renunțați la ele? Este o bombă cu ceas sub unitatea ucraineană.”
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat vineri că este gata să facă compromisuri pentru a pune capăt războiului, dar nu și pentru a compromite integritatea teritorială a Ucrainei.
În decembrie, Zelenski a declarat că este gata să-și retragă trupele din partea regiunii Donețk controlată de Kiev și să transforme acele zone într-o zonă demilitarizată. Dar el a spus că Rusia va trebui să-și retragă forțele dintr-o zonă echivalentă din Donețk.
„Formula Anchorage”
Întrucât eforturile președintelui Trump de a media pacea au eșuat vara trecută, administrația sa a lansat ideea unui schimb de teritorii care să implice Donețk, pentru a încerca să revigoreze negocierile cu Kremlinul. Putin se agață acum de această înțelegere.
Vara trecută, Steve Witkoff, trimisul special al președintelui, s-a deplasat la Moscova cu această idee. Răspunsul pozitiv al lui Putin a dus la organizarea summitului din august de la Anchorage.
Nu s-a transmis public exact ce au convenit Trump și Putin în cadrul acelei întâlniri. Dar, de atunci, liderii ruși, fără a da detalii, au insistat ca orice acord de pace să respecte „spiritul Anchorage” sau „formula Anchorage”.
Expresia este considerată în general ca fiind o prescurtare a Kremlinului pentru acordul pe care Putin l-a convenit cu Trump în Alaska: el ar opri războiul dacă Ucraina ar ceda restul Donețkului (și ar accepta o serie de alte cereri non-teritoriale).
Zelenski nu a fost de acord. El a menționat că Constituția ucraineană interzice concesii teritoriale fără un referendum național.
Problema a reapărut apoi într-o formă nouă într-un plan în 28 de puncte elaborat toamna trecută de negociatorii americani, cu contribuția trimisului special al lui Putin, Kirill Dmitriev.
Planul propunea ca forțele ucrainene să se retragă din partea regiunii Donețk pe care o controlează încă și să creeze o „zonă tampon neutră și demilitarizată”. Aceasta ar fi recunoscută la nivel internațional ca teritoriu rus, dar trupele ruse nu ar avea acces pe acest teritoriu.
După ce a acceptat oferta lui Trump în Alaska, Putin ar putea considera că orice abatere de la aceasta ar fi o înțelegere nedreaptă.
„Dacă ești Rusia și ți se oferă acest lucru, vei accepta să renunți la el?”, a spus Sam Charap, politolog senior la Rand Corporation.
Problema era că Ucraina nu a fost niciodată de acord.
Fortificații și apă
Partea din regiunea Donețk pe care Ucraina o deține încă este una dintre cele mai fortificate părți ale frontului, deoarece apărarea datează din 2014, înainte ca Rusia să lanseze invazia pe scară largă.
Pierderea acestor fortificații ar face Ucraina mai vulnerabilă la orice atac rus viitor, au spus unii analiști, poziționând Moscova în mod favorabil pentru a lansa o nouă invazie dacă acordul de pace eșuează.
Orașul Donețk, capitala regiunii Donețk, ocupat de Rusia, a fost, de asemenea, afectat anul trecut de o gravă criză a apei și continuă să se confrunte cu probleme legate de penuria de apă.
Un canal care alimentează cu apă regiunea, cunoscut sub numele de Canalul Siverskîi Donețk-Donbas, a fost distrus la începutul invaziei pe scară largă din 2022. Acesta începe, de asemenea, la nord-est de Sloviansk, pe teritoriul încă controlat de Ucraina.
Putin a fost întrebat despre penuria de apă în timpul conferinței de presă telefonice din decembrie. El a explicat că principala sursă de apă se află pe un teritoriu care „din păcate este încă controlat de inamic”.
Liderul rus a spus că problema ar putea fi „rezolvată fundamental” odată ce „acest teritoriu va fi sub controlul forțelor noastre armate”.
