De ce Europa de Est a fost lovită mai ușor de coronavirus? Cheia ar putea fi vaccinul BCG, care în Vest nu se mai face

În cursa contracronometru pentru obținerea unui vaccin împotriva COVID-19, oamenii de știință verifică inclusiv ipoteza unei legături între vaccinul împotriva tuberculozei (BCG), pe care inclusiv România îl are în schema obligatorie, şi numărul relativ redus de decese din cauza coronavirusului din țările Europei de Est, prin comparație cu unele țări occidentale.

De exemplu, elementul de la care a pornit un studiu preliminar postat pe medRxiv, un site specializat în cercetări medicale nepublicate, a fost diferența statistică: faptul că multe țări din Europa Occidentală sunt mult mai efectate de pandemia de coronavirus decât mai multe state fost comuniste.

Astfel, cercetătorii studiază o corelaţie între ţările care au politici obligatorii de vaccinare împotriva tuberculozei şi le solicită cetăţenilor să facă vaccinul Bacill Calmette-Guerin (BCG) şi cele care prezintă un număr mai mic de cazuri confirmate şi decese de COVID-19.

Harta COVID-19 „se suprapune” pe harta politicilor de vaccinare

Potrivit Bloomberg, clinicieni din cel puţin şase ţări efectuează studii care implică oferirea vaccinului BCG, aflat în circulație de o sută de ani, angajaţilor din sănătate şi persoanelor în vârstă pentru a vedea dacă într-adevăr le oferă un nivel sporit de protecţie împotriva coronavirusului.

Profesoara Liudmila Despotova, președintele Societății bulgare pentru Medicină Paliativă, susține că harta COVID-19 la nivel mondial „se suprapune” pe harta politicilor de vaccinare, subliniind că țările care au renunțat la BCG sunt în prezent printre cele mai afectate, informează Sega.

Printre primii specialişti care au lansat studii despre eficacitatea BCG împotriva coronavirusului este și românul Mihai Netea, expert în boli infecţioase la Centrul Medical Radboud Universty din Olanda. Echipa lui Netea a înscris deja 400 de cadre medicale în procesul de cercetare. 200 dintre ele au primit vaccinul BCG şi 200 au primit un placebo. De asemenea, Netea va începe un studiu separat care studiază eficienţa vaccinului BCG la cei trecuţi de 60 de ani.

Detalii în privința Statelor Unite și Italiei

Un alt expert, Gonzalo Otazu, profesor asistent la Institutul de Tehnologie din New York, a început să lucreze la analiză după ce a observat numărul scăzut de cazuri din Japonia. Ţara a raportat printre primele cazuri confirmate de coronavirus în afara Chinei şi nu a instituit măsuri drastice de izolare, aşa cum au făcut-o majoritatea ţărilor afectate. Otazu ştia că vaccinul BCG oferea protecţie împotriva bacteriilor de tuberculoză, dar şi a altor boli contagioase.

Astfel, echipa sa a reunit datele despre ţările care aplică în schemele obligatorii vaccinarea cu BCG şi perioadele în care au fost puse în aplicare. Au comparat apoi numărul de cazuri confirmate şi decese din cauza Covid-19 pentru a căuta o legătură puternică.

Printre ţările cu venituri mari care au înregistrat un număr mare de cazuri COVID-19 se numără SUA şi Italia, care le recomandă vaccinul BCG numai persoanelor care sunt expuse unui risc major de contaminare, în timp ce Germania, Spania, Franţa şi Marea Britanie au avut politici de vaccinare cu BCG, dar le-au încheiat. China are în programa medicală vaccinarea cu BCG, dar ea nu a fost respectată cu stricteţe înainte de 1976. Japonia şi Coreea de Sud, care au reuşit să controleze extinderea coronavirusului, au politici riguroase de vaccinare BCG.

Țările care au oprit definitiv protocolul de vaccinare

Cu peste 1 milion de cazuri şi zeci de mii de morţi, planeta se luptă să controleze COVID-19 şi niciun vaccin nu este încă disponibil. Este un motiv rezonabil pentru oamenii de ştiinţă să verifice cu atenţie dacă vaccinul BCG poate oferi protecţie.

Ţările care au oprit definitiv, cu ani în urmă, protocolul de vaccinare sunt: SUA, Italia, Spania, Olanda, Elveţia, Austria, Suedia, Finlanda, Israel, Noua Zeelandă, Germania, Slovenia, Franţa şi UK. Ultimele două au întrerupt vacinarea după anul 2000. Toate celalalte, vaccinează copiii la naştere. Unele ţări repetă vaccinul la vârsta de 7 ani, lucru pe care l-a făcut şi România până în anul 1993. Majoritatea celor care au făcut vaccinul, rămân cu o cicatrice, în formă de floricică, pe umărul stâng.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here