Nu durează mult până când un vizitator în Ingolstadt, un oraș de dimensiuni medii din Bavaria, își dă seama că acesta este orașul Audi. Se pot remarca standul de asigurări de sănătate Audi de lângă primărie, splendidul muzeu al producătorului auto sau reclamele pentru sezonul de concerte de vară, care se deschide în acest weekend. Dacă întâlnești un localnic, sunt șanse mari ca acesta să lucreze la fabrica Audi – compania are 40.000 de angajați aici – sau să aibă o rudă care lucrează acolo. Succesul Audi a determinat creșterea orașului Ingolstadt, care a trecut de la un oraș somnoros de 30.000 de locuitori după cel de-al Doilea Război Mondial la 145.000 de locuitori în prezent, scrie The Economist.
<< Și tocmai dificultățile cu care se confruntă Audi, unde profiturile și forța de muncă sunt în scădere, ajută la explicarea motivului pentru care orașul a ajuns într-o situație extrem de dificilă. Veniturile din impozitul pe profit s-au înjumătățit în doar câțiva ani, în mare parte din cauza problemelor cu care se confruntă Audi și Volkswagen, compania-mamă a acesteia. Situația este atât de dificilă încât, la începutul acestui an, guvernul Bavariei Superioare a respins bugetul orașului Ingolstadt, interzicându-i acestuia să mai facă noi investiții. Proiectele emblematice, precum renovarea celebrului teatru în stil brutalist al orașului, sunt înghețate. Elevii au trebuit mutați dintr-o școală dărăpănată, deoarece orașul nu își putea permite să o repare. „Audi este o binecuvântare pentru orașul nostru, dar și un risc”, spune Michael Kern, primarul orașului.
Volatilitatea finanțării municipale a legat soarta multor orașe germane de întreprinderile locale. În vremuri bune, unele înotau în bani: un oraș cu o fabrică Daimler lângă Stuttgart și-a pavat trecerile de pietoni cu marmură de Carrara. Dar când industria strănută, orașele se îmbolnăvesc – iar virusul se extinde acum dincolo de zonele postindustriale precum Ruhr sau Saarland. Orașele din bogatul Baden-Württemberg au fost lovite din plin de problemele sectorului auto. Problemele orașului Ludwigshafen, unul dintre cele mai îndatorate din Germania, sunt cele ale BASF, gigantul local din industria chimică.
Dar chiar și orașele cu o bază economică mai diversificată se află pe buza prăpastiei. Puține au scăpat de capcana fiscală reprezentată de veniturile care nu țin pasul cu creșterea explozivă a cheltuielilor. Un nou raport al Fundației Bertelsmann arată că, anul trecut, deficitele bugetare ale celor aproximativ 10.000 de municipalități din Germania au atins nivelul record de 32 de miliarde de euro (36 de miliarde de dolari), în creștere cu aproape 30% în doar un an. Aproape toate municipalitățile se așteaptă ca situația să se înrăutățească.
Criza este cea mai gravă din istoria Republicii Federale, afirmă René Geissler, profesor de administrație publică la Universitatea Tehnică de Științe Aplicate din Wildau. El menționează trei factori: inflația în creștere, în special în sectorul construcțiilor; costurile cu personalul; și legile oneroase adoptate de Bundestag, în special cele privind prestațiile pentru tineri și persoanele cu dizabilități, pe care municipalitățile sunt obligate să le respecte. Astfel de cheltuieli obligatorii reprezintă acum 80% din bugetul orașului Ingolstadt, forțând reduceri drastice ale cheltuielilor discreționare. În orașele mai sărace, presiunea este și mai mare. Geissler spune că se așteaptă ca municipalitățile aflate în dificultate să facă „reduceri ascunse” pentru a-și echilibra bugetul.
Consecințele se văd peste tot. Bayreuth a anulat o petrecere organizată pentru a marca cea de-a 150-a aniversare a primului festival al lui Richard Wagner. Cartierele berlineze fără bani se luptă să facă față invaziei de omizi păroase și toxice. La fel ca muncitorii disperați care își amanetează bijuteriile înainte de ziua de salariu, unele orașe au apelat la „Kassenkredite”, împrumuturi pe termen scurt, pentru a-și plăti facturile. Iar în toată Germania, școlile, drumurile și sălile de sport se deteriorează pe măsură ce se pune frână cheltuielilor de capital. Restanțele la investițiile municipale se ridică acum la suma record de 231 de miliarde de euro. Afirmând că se află la „trei minute înainte de miezul nopții”, pe 22 iunie primarii din toată Germania au organizat evenimente publice pentru a declara că au ajuns la limită. „Ne descurcăm anul acesta, dar după aceea multe orașe se vor afla cu spatele la zid”, spune Martin Wilhelm, trezorierul orașului Offenbach, un oraș satelit al Frankfurtului.
Ce este de făcut? Municipalitățile doresc ca guvernul federal să respecte principiul „cine comandă, plătește”; adică să asigure finanțare pentru orice nouă lege ale cărei costuri trebuie să le suporte ele. Cele care nu dispun de fonduri de rezervă solicită, de asemenea, 30 de miliarde de euro sub formă de ajutor pe termen scurt. Guvernul federal, aflat la rândul său într-o situație fiscală dificilă, a oferit foarte puțin. Însă situația este atât de gravă, spune Henrik Scheller, expert în finanțe publice la Institutul German pentru Afaceri Urbane, încât este probabil ca ajutorul să sosească mai târziu în acest an. Dacă nu, „am putea asista la un fel de revoluție”.
În Ingolstadt, acest lucru nu pare iminent. Totuși, Michelle și Christian, un cuplu local, spun că observă mici semne de declin, de la bibliotecile care solicită donații până la un festival al orașului căruia i-a fost tăiată finanțarea. În alte părți, mulți se tem că deteriorarea spațiului public ar putea favoriza partidul de extremă dreapta Alternativa pentru Germania. „Fiecare acoperiș de școală care curge și nu este reparat timp de trei ani îi ajută pe populiștii de dreapta”, spune Marc Grandmontagne, șeful departamentului de educație și cultură din Ingolstadt. Poate că acest lucru va atrage atenția celor de la Berlin.>>
