Serviciile americane de informații au pierdut numeroși informatori în țări străine, potrivit unui raport publicat recent. Agențiile de contraspionaj din Rusia, China, Iran, Pakistan au vânat informatori CIA, i-au arestat, chiar ucis sau aceștia au fost compromiși.
Dezvăluirea a fost făcută într-un document strict secret, obținut de New York Times, transmis către toate sucursalele CIA din întreaga lume.
Agențiile de contraspionaj din Rusia, China, Iran și Pakistan au vânat informatorii CIA, i-au arestat, uneori i-au condamnat la moarte sau, în unele cazuri, i-au transformat în agenți dubli, a raportat Times.
Memorandumul spune că succesul altor agenții de informații se datorează în parte tehnologiilor din ce în ce mai sofisticate, inclusiv scanării biometrice și programelor de recunoaștere facială care le-au permis să urmărească ofițerii CIA și, în unele cazuri, să descopere identitățile informatorilor.
Memo-ul a îndemnat ofițerii de caz să nu fie atenți doar la eludarea acestor tehnologii, ci și să-i verifice pe cei recrutați, amintind ofițerilor să nu își subestimeze adversarii.
Recunoscând că recrutarea spionilor este o operațiune cu risc ridicat, documentul a enumerat problemele ce au afectat agenția în ultimii ani, inclusiv un buget mic pentru recrutare, o încredere prea mare în surse, subestimare agențiilor de contrainformații străine și procedura prea rapidă de recrutare a informatorilor, fără a acorda suficientă atenție riscurilor potențiale de contraspionaj – o problemă pe care memorandumul a numit-o „plasarea misiunii de recrutare deasupra securității operațiunii”.
Foști oficiali au declarat pentru NY Times că CIA nu a mai acordat importanța cuvenită recrutării de informatori în guvernele străine, după ce a petrecut zeci de ani concentrându-se pe antiterorismul post-11 septembrie.
Printre țările care au reușit să transforme informatorii CIA în agenți dubli se remarcă Pakistanul, se arată în document.
Dezvoltarea rețelelor în Pakistan a devenit mai importantă ca urmare a prăbușirii guvernului susținut de SUA în Afganistan, iar aflarea legăturilor pe care le va avea Pakistanul cu talibanii și organizațiile extremiste din regiune va deveni un obiectiv prioritar.
Pakistanul, o țară cu un istoric de spargere a rețelor CIA, Rusia și China, în mod similar, rămân mai mult ca oricând obiective în care sunt necesare ample rețele de informatori.
De asemenea, ofițerii CIA au fost uneori promovați pentru recrutarea spionilor indiferent de rata de succes sau performanța respectivului spion.
„Până la urmă, nimeni nu este tras la răspundere atunci când lucrurile scapă de sub control în privința unui agent”, a declarat Douglas London, un fost agent al CIA.
Într-o carte despre recrutare şi „arta pierdută a informaţiilor americane”, el spune că mutarea atenţiei CIA spre operaţiunile paramilitare a erodat capacitatea tradiţională de a lucra cu spionii în condiţii de siguranţă.
Conform unor foşti oficiali, mesajul trimis de CIA angajaților iese în evidenţă nu prin semnalarea unor probleme sau tendinţe îngrijorătoare sau prin faptul în sine că este un avertisment, ci prin detaliile neobişnuit de precise despre numărul informatorilor ucişi sau arestaţi. Asta denotă probleme importante cu caracter de urgenţă, observă New York Times.
Aceştia au dezvăluit faptul că îndeobşte conducerea centrală a agențiri preferă să ţină secrete aceste detalii faţă de o mare parte a ofiţerilor CIA.
Sheetal T. Patel, director-asistent al centrului de contrainformaţii al CIA, aflat în funcţie de anul trecut, nu s-a sfiit să transmită avertismente comunităţii CIA, inclusiv foştilor ofiţeri. În ianuarie, a trimis o scrisoare în care îndemna foştii ofiţeri să fie prevăzători pentru că agenţiile de spionaj inamice caută să recruteze forţa retrasă pentru a-şi spori capacităţile.
Nota trimisă săptămâna trecută avertizează asupra unor erori de evaluare a capabilităților adversarilor şi subestimarea lor. Totodată, arată că ţările spionate de SUA au abilităţi performante de vânare şi identificare a informatorilor americani.
Unii foşti oficiali sunt de părere că, după decenii de concentrare asupra misiunilor contrateroriste, CIA a dezvoltat obişnuinţa de-a se baza pe sisteme de comunicaţii riscante, erodându-şi abilităţile de contracarare a agenţiilor de spionaj adversare. Iar asta pentru că s-a specializat pe dezvoltarea surselor în domeniul contraterorismului, o muncă diferită față de instruirea şi direcţionarea infomatorilor asupra guvernelor adversare SUA. Nota a pus în atenţie faptul că numărul spionilor descoperiţi sau care sunt folosiţi ca agenţi dubli nu este cunoscut precis. Cert este că dintre toatele problemele cu care se confruntă CIA, cea privind pierderea unui număr mare de informatori ca urmare a transformării lor în agenți dubli de către adversari este cea mai presantă.
În contextul competiţiei de putere cu China şi Rusia, este tot mai important ca SUA să devină mai abilă în ce priveşte construirea şi protejarea reţelelor de spionaj, dar şi a agenţilor în mod individual, notează NY Times. În China şi în Rusia, operaţiunile au fost puse în dificultate de tehnologiile operate la scară mare de aceste ţări – scanare biometrică, recunoaştere facială, inteligenţă artificială – în măsura în care întâlnirile în persoană şi comunicarea cu sursele a deveni o sarcină mult mai complicată ca altădată.
O breşă în sistemul de comunicare secretă al CIA, numit „covcom,” a permis expunerea unor reţele de informatori din China şi din Iran, care s-a soldat cu executarea surselor de către aceste ţări, au dezvăluit foşti oficiali. Pe de altă parte, în unele cazuri CIA a fost obligată să procedeze la extragerea unor informatori sau transferarea lor în alte țări. Este cazul unui spion aflat la vârful structurii de putere de la Kremlin și ale cărui interacțiuni directe cu Putin i-au permis să informeze despre implicarea Rusiei în alegeri prezidențiale din 2016, în favoarea lui Trump.
În Iran şi în China, au existat situaţii în care sursele au fost expuse de spioni americani în favoarea acestor ţări sau de foşti ofiţeri CIA care au devenit informatori pentru ţara adversă.
Foştii oficiali au exemplificat numeroasele cazuri de ofiţeri CIA care au mai presus succesul misiunii în faţa securităţii ce presupune o grijă sporită în recrutarea spionilor, verificarea şi protecţia lor.
Un exemplu este bombardarea în 2019 a unei baze CIA de la Khost, Afganistan, care s-a soldat cu moartea a şapte angajaţi ai agenţiei, spune fostul ofiţer London. Atunci a fost vorba de un atac sinucigaş comis de un doctor iordanian recrutat de CIA pentru a se infiltra în Al-Qaeda şi despre care agenţia credea că este de încredere.
