„Evoluții care ar fi putut necesita ani întregi au avut loc în doar câteva săptămâni”, notează un document al Comisiei Europene, cu referire la sectorul digitalizării. “Covid-19 a accelerat transformarea digitală și a determinat schimbări rapide la scară largă”, mai indică sursa citată, iar realitatea aceasta nu se va mărgini la anul 2020.
„Va exista legătură între evoluţia economică din 2021 şi digitalizare, dar impactul acesteia din urmă asupra PIB nu va fi imediat”, explică analistul economic Aurelian Dochia, pentru Universul.net. Referindu-se la situaţia concretă a României, Aurelian Dochia atenţionează că „este vorba de un proces mai îndelungat. El a accelerat pe fondul Covid-19, dar îşi va păstra tendinţa şi presupune schimbări în mai multe domenii”.
Nu e suficient ca o instituţie să-şi facă un site ori să introducă o metodă de plată cu cardul, este de părerea expertul citat, astfel de progrese fiind de-a dreptul meschine în raport cu ceea ce ar trebui să însemne de fapt întregul proces de digitalizare a ţării.
„Digitalizarea ar trebui să pornească de la bază, cu un sistem de identitate electronică pentru toată lumea şi instrumente multiple de autentificare – de la scanarea retine, la parolă. Cu ceea ce a început la noi, nu se va putea ajunge prea departe, întrucât lucrurile sunt încă fragmentate. Digitalizarea, ca să fie eficientă, trebuie să fie un proces integrat. Pentru 2021, mă aştept ca şi mai multe instituţii să fie deschise comunicării şi primirii/eliberării de documente prin mijloace electronice, dar cel mai vizibil impact cred că va fi în sectorul comerţului electronic”, punctează Aurelian Dochia.
Analistul constată că în pandemie s-au produs transformări structurale în obiceiurile de consum. De pildă, „banii s-au dus mai puţin pe călătorii, haine, încălţăminte şi mai mult pe articole electrocasnice, produse pentru amenajarea locuinţei”.
Şi, insistă Aurelian Dochia, va trebui urmărit, în 2021, cum se va descurca sfera comerţului de retail tradiţional: „La noi încă există mult optimism pe zona construirii de spaţii comerciale, pe când în America se vorbea, încă de acum doi ani, de apocalipsa mall-urilor, căci tot mai mulţi oameni îşi comandau online. Şi la noi se va merge pe direcţia asta, doar că există un decalaj”.
„Vom asista la paşi rapizi”
„Din punctul meu de vedere se vor produce schimbări notabile în mai multe direcții”, spune şi analistul economic Cristian Păun.
Dintre ele, „primul și cel mai important este cel al muncii de acasă (telemunca). Acolo unde se va putea, angajatorii vor opta tot mai mult ca o parte din timpul de muncă să se desfășoare de către angajați de la distanță, de acasă. Sunt sigur că ceea ce am descoperit cu ocazia acestei crize pe parte de telemuncă va fi păstrat într-o măsură importantă și pe viitor”.
Dar procesul declanşat în 2020 va pătrunde şi mai în profunzime, în 2021. Potrivit prof. Cristian Păun, „a doua schimbare importantă este aceea a statului digital. Criza ne-a forțat să ne gândim foarte serios la digitalizarea serviciilor publice. Vorbim de raportarea veniturilor către stat, de accesarea unor servicii (gen autorizații) sau chiar de anumite aspecte juridice (lucrul cu instanțele). Cu siguranță vom asista la pași rapizi în direcția aceasta însemnând că, în foarte scurt timp, vom vedea nu doar plata unor impozite sau taxe online ci chiar raportarea integrală a activității economice pe serverele ANAF și calcularea automată a sumelor datorate statului (așa cum vedem deja la țări din preajma noastră)”.
Din motivele mai sus enumerate, „digitalizarea va reduce semnificativ costul de funcționare al statului, timpul pierdut cu raportarea și plata contribuțiilor către stat și va genera premizele unei diminuări a numărului de angajați la stat”.
Securitatea comunicațiilor prin internet constituie o altă schimbare importantă care merită atenţie întrucât ea oricum se va petrece, crede Cristian Păun: „Vorbim de riscurile cu care vine la pachet digitalizarea și vedem că deja Uniunea European face primii pași importanți și ne plasează, ca țară, în prima linie a acestei probleme înființând la București o agenție europeană în acest scop. Este foarte important să tratăm cu atenție problemele de securitate, dar și problemele legate de respectarea unor norme stricte cu privire la datele cu caracter personal”.
Potrivit analistului, siajul deschis de pandemie va antrena şi una dintre temele îndelung dezbătute pe scena publică românească. „Aștept și o schimbare importantă pe partea de digitalizare a votului”, spune Cristian Păun, întrucât „avem nevoie să introducem votul digital cu tot ceea ce înseamnă el”.
Iar tehnic vorbind, arată acesta, lucrurile nu ar mai trebui să se lase mult timp aşteptate: „Atâta timp cât putem plăti taxele digital sau putem avea semnătură electronică digitală, nu văd de ce nu am putea avea și posibilitatea de a ne exprima securizat votul electronic. Este foarte important pentru calitatea democrației și pentru reprezentativitatea celor aleși în fruntea noastră. Nu ar trebui să facem rabat de la așa ceva și ar trebui să grăbim semnificativ lucrurile în perioada următoare, până nu ne prinde următorul ciclu electoral”.
