Liviu Dragnea a depus joi la Curtea de Apel Bucureşti, prin avocat, o cerere de sesizare a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE), în dosarul în care fostul lider al social-democraţilor contestă noua conducere a PSD, stabilită la Congresul din 29 iunie. Avocații lui Liviu Dragnea au ridicat mai multe probleme, care ar necesita lămuriri de la CJUE.
„Constituie sau nu fraudă/act ilegal care să aducă atingere intereselor financiare naţionale şi sau unionale activitatea generată exclusiv de un deputat din Parlamentul European (care a fost în prealabil ales pe lista unui partid politic naţional) care în cadrul cabinetului său de deputat a avut angajat asistent local, pe care se presupune că l-a plătit cu bani viraţi din bugetul Uniunii şi pentru care deputatul, deşi a depus la PE un exemplar al constractului de muncă al asistenului local, în ţară, nu a declarat salariul real al angajatului asistent local (a declarat exclusiv salariul minim pe economie), astfel încât la bugetul naţional nu au ajuns în intervalul februarie 2017 – ianuarie 2018, dar nici până în prezent nu au ajuns impozitele calculate la salariul real virat de Parlamentul European?” a scris comisarul.ro
Deși nu este menționat un nume, este clar la cine se referă întrebarea, anume la Viorica Dăncilă. Dragnea o acuză pe fostul europarlamentar, pe care el a propulsat-o în funcția de premier, că ar fi făcut fraudă cu fonduri europene. Ianuarie 2018 este data când Viorica Dăncilă a renunțat la fotoliul de la Strasbourg pentru cel de la Palatul Victoria.
Asistentul în cauză, al cărui salariu de la PE nu ar fi fost declarat corect în România este Adriana Botorogeanu, una dintre cele două femei angajate fictiv la DGASPC Teleorman. Avocații lui Liviu Dragnea fac și legătura în cu dosarul în care a fost condamnat fostul șef PSD.
„Ulterior lunii ianuarie 2018, data încetării mandatului de deputat în PE, adică în 29 iunie 2019, deputatul candidează la funcţia de preşedinte al partidului politic care l-a trimis în prealabil în PE şi cere Tribunalului Bucureşti prin cererea din 3 iulie 2019 să îi valideze candidatura, în condiţiile în care el, deputatul, are această conduită financiară diferită faţă de obligaţiile impuse prin normele de aplicare ale statutului deputaţilor în PE şi pentru care este impusă sancţiunea din art. 68 din normele de aplicare ale statutului în cazul în care deputatul din PE nu cheltuieşte banii din bugetul Uniunii strict în conformitate cu normele de aplicare ale statutului deputaţilor în PE.
Am în vedere în concret că în cadrul modificărilor la statut votate în data de 29.06.2019 se află şi un fost deputat din PE, care în intervalul februarie 2017 – ianuarie 2018 a avut ca asistent local exact pe salariata din dosarul subsemnatului, pentru care deputatul a încheiat contract individual de muncă conform modelului de asistent local anexat, însă deputatul nu a declarat în ţară salariul real al angajatului sistent local, astfel că pentru acest salariat deputatul nu a plătit contribuţiile reale, obligatorii la bugetul de stat.” a mai transmis comisarul.ro
Pe 9 august, Tribunalul Bucureşti a respins cererea de intervenţie a lui Dragnea într-un proces în care PSD solicită judecătorilor aprobarea modificărilor la statutul partidului şi de înregistrare a noii conduceri, rezultate în urma Congresului din 29 iunie.
La începutul lunii iulie, PSD a depus la Tribunalul Bucureşti o cerere care are ca obiect „modificări acte constitutive – statut – organe de conducere”, respectiv înregistrarea în Registrul partidelor politice a modificărilor de statut şi alegerea noii conduceri, ca urmare a Congresului din 29 iunie, când Viorica Dăncilă a fost aleasă în funcţia de preşedinte al PSD.
În cadrul procesului au fost depuse două cereri de intervenţie, printre care una formulată de Liviu Dragnea, aflat în penitenciar.
Cererea lui Liviu Dragnea are legătură cu dosarul angajărilor fictive de la DGASPC Teleorman în care fostul lider al social-democraţilor a fost condamnat la trei ani şi jumătate de închisoare. Dragnea invocă faptul că judecătorii au decis, în privinţa celor două persoane angajate fictiv la DGASPC Teleorman, că a fost comisă o fraudă, iar astfel activitatea PSD Teleorman, unde au lucrat efectiv cele două, ar fi fost ilicită în perioada 2006 – 2012, motiv pentru care organizaţia ar fi trebuit dizolvată.
Fostul preşedinte al PSD mai susţine posibilitatea dizolvării PSD deoarece la Congresul din 29 iunie au votat şi reprezentanţii PSD Teleorman, a notat Agerpres.
