Substanța mortală ar putea ajunge pe țărmurile europene, notează The Economist.
<< La marginea de nord a Parisului, departe de berării și muzee, se află o poveste de avertizare despre ceea ce se întâmplă atunci când umanitatea face greșeli. Mai jos de o serie de intersecții de autostrăzi în apropiere de Porte de la Chapelle, zeci de dependenți de droguri cu privirile moarte se perindă printr-o tabără improvizată de corturi și gunoaie. Nu mai există nicio speranță aici, doar miros de excremente și disperare. Într-o vizită recentă, autorul acestui articol a fost prea rezervat să întrebe sufletele goale care treceau pe lângă el ce otravă le cauzase prăbușirea; dar locul este cunoscut sub numele de „la colline du crack” sau „crack hill”. Asistenții sociali vin și pleacă; autoritățile privesc în altă parte. Poliția a mutat tabăra de-a lungul anilor, pentru a ține mai bine inconveniența sărăciei umane departe de cartierele în curs de gentrificare, situate în apropiere.
Multe orașe din Europa au zone similare de sărăcie. Însă cu toate daunele aduse societății de drogurile obținute în mod obișnuit pe străzile Parisului, Berlinului sau Varșoviei, nimic nu se poate compara cu ravagiile făcute de fentanil, un narcotic care a devastat porțiuni întinse din America. Așa cum ar putea atesta orice vizitator recent al centrului orașului San Francisco, efectele acestui opioid sintetic, mult mai puternic chiar decât heroina, nu pot fi limitate la zone mici de la marginea orașului. Drogurile de genul fentanilului ucid în prezent aproximativ 70.000 de americani în fiecare an, mai mulți decât au murit în războaiele din Vietnam, Irak și Afganistan, la un loc. În Europa, această categorie de substanțe nu a prins cu adevărat avânt: se estimează că nu mai mult de 200 de persoane fac supradoză în fiecare an. În mare parte ca urmare a decalajului legat de fentanil, Europa are sub o zecime din numărul deceselor cauzate de droguri în America, în ciuda unei populații mai mari. Ravagiile care nu au avut loc reprezintă un triumf tăcut al politicii europene. Cu toate acestea, guvernele se tem că s-ar putea ca lucrurile să nu rămână așa pentru mult timp. Există îngrijorarea că asaltul fentanilului ar putea ajunge curând și în Europa.
De ce a evitat fentanilul până acum Europa, în timp ce a cauzat o asemenea devastare în America? Având în vedere originea drogului – a fost sintetizat în Belgia în 1959, ca analgezic legal – te-ai fi putut aștepta ca dependenții să-l descopere acolo în primă fază. Dar capitalismul american fără inhibiții a fost cel care l-a transformat într-un fenomen. Începând cu anii ’90, medicii de acolo prescriau analgezice cu nonșalanță, stimulați de companii farmaceutice fără scrupule. Până în 2015, în America se eliberau anual aproximativ 227 de milioane de rețete pentru opioide, aproximativ una pentru fiecare adult. Un grup de pacienți dependenți de pastile a descoperit curând că acestea erau disponibile ilegal atunci când se epuizau rețetele (cartelurile mexicane erau dornice să ajute, folosind adesea substanțe chimice necesare provenite din China). Europa, în schimb, s-a opus în mare măsură, parțial datorită sistemului de îngrijire medicală universală. Spre deosebire de americani, cei cu afecțiuni puteau obține procedurile de care aveau nevoie pentru a ameliora durerea, în loc să recurgă la analgezice ca soluție rapidă. Orice dependență existentă putea fi abordată prin schemele de tratament cu substituție a opioidelor.
Din păcate, acest lucru s-ar putea să nu fie suficient pentru a ține Europa departe de ghearele mortale ale fentanilului. Autoritățile au două îngrijorări. Una se referă la heroină, de care sunt cel mai adesea dependenți cei aproximativ un milion de utilizatori de opioide ilicite din Europa. Aproape tot ceea ce este injectat sau inhalat în Europa provine din macul cultivat în Afganistan. De la revenirea la putere, talibanii au impus reduceri de producție de probabil 95% în acest an, ceea ce e de așteaptat să reducă semnificativ disponibilitatea heroinei ieftine în Europa, începând cu 2024. Pe fondul lipsei ofertei, e de așteaptat ca bandele de traficanți de droguri să amestece fentanil în heroina pe care o au în cantitate mică, pentru a-i da o putere suplimentară, sau să comercializeze drogul sintetic ca înlocuitor integral. O lipsă similară de heroină după ultima represiune a talibanilor, la începutul anilor 2000, a făcut ca fentanilul să prindă rădăcini în Estonia, până acum singura parte a Europei care s-a confruntat cu o epidemie durabilă de dependență. Această teorie a înlocuirii este testată acum în Ucraina, unde aprovizionarea cu heroină a fost perturbată de război, dar drogurile sintetice rămân relativ disponibile.
Scăderea în aprovizionarea cu heroină ar putea coincide cu un exces de transporturi ilegale de fentanil către Europa. Spre deosebire de cocaină sau heroină, care necesită operațiuni elaborate de fabricație și de contrabandă, producerea și transportul acestui drog sunt ieftine. Europol, organul de aplicare a legii la nivelul Uniunii Europene, a avertizat că există o cooperare între cartelurile mexicane și rețele criminale din Europa pentru a extinde piața drogurilor, inclusiv a fentanilului (problemele actuale ale Europei cu opioidele sintetice sunt în cea mai mare parte cauzate de pastilele fabricate legal și folosite în mod necorespunzător). Secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, și-a avertizat omologii europeni că fie deja au o problemă cu drogurile similare fentanilului, dar încă nu știu, fie vor avea curând una. Trecerea de la un tip de opioid la altul poate fi bruscă și aproape ireversibilă în cazul fentanilului, având în vedere marjele imense de profit pe care bandele le pot obține din acesta: un singur kilogram poate genera un priofit de peste 1 milion de dolar, mult mai mult decât alte droguri. Unii factori despre care se crede odată că au protejat Europa s-ar putea dovedi trecători: Canada are sisteme de îngrijire a sănătății finanțate de stat, care rivalizează cu cele din Europa, dar și ea a căzut victimă fentanilului.
Drogurile funcționează, din nefericire
Europenii au un avantaj semnificativ în lupta lor contra fentanilului, spune Keith Humphreys, expert în dependență la Universitatea Stanford: ei au văzut ravagiile pe care opioidele le-au făcut în America și știu cât de important este să dețină controlul. Autoritățile monitorizează apele uzate în căutarea urmelor de droguri, pentru a eradica orice focar. Când polițiștii găsesc oricât de puțin fentanil, urmează acțiuni imediate. Medicii sunt atenți să nu prescrie analgezice care creează dependență în mod nejustificat. Tratamentul dependenței de fentanil este, de asemenea, mai bine înțeles.
Europa își poate permite să se laude puțin. Se dovedește că statul social, denigrat de mulți din partea dreaptă a spectrului politic ca fiind responsabil de încetinirea economiilor europene, are și aspecte pozitive: a avut un rol în a-i feri pe cetățeni de cele mai rele consecințe ale vieții. Doar câțiva au căzut prin „fisuri”, la Paris și dincolo de el. Dar va fi nevoie de vigilență și hotărâre pentru a ne asigura că acest lucru rămâne valabil. >>
Biden și Xi redescoperă bucuria de a vorbi. Se reiau contactele militare între SUA și China
