„Atunci când vorbește Recep Tayyip Erdogan, lira turcească de obicei ascultă, se cutremură și o ia la vale. Ca niciodată, însă, acum s-a întâmplat ceva diferit. Confruntat cu o criză creată de el, liderul Turciei a făcut, în 20 decembrie, un pas dramatic pentru a salva lira, la câteva momente după ce moneda scăzuse la un nou minim record. Guvernul, a anunțat el, va garanta depozitele bancare în lire, protejându-le de fluctuațiile cursului de schimb. Lira și-a revenit spectaculos, trecând de la 18,36 la 11,11 față de dolar, cea mai mare creștere din ultimele aproape patru decenii”, notează The Economist.
<< Conform noului plan, guvernul turc va compensa deținătorii de depozite în lire ori de câte ori deprecierea monedei depășește rata dobânzii oferită de băncile lor. De exemplu, dacă lira ar scădea cu 30% față de dolar într-un singur an, un titular de cont la o bancă cu o rată de depozit de 14% ar băga în buzunar diferența, prin amabilitatea trezoreriei Turciei.
Economia Turciei este departe de punctul în care să nu se afle în pericol. Dar cel puțin, soluția temporară a domnului Erdogan a asigurat, deocamdată, investitorii că liderul Turciei este conștient de necesitatea de a salva lira. Este posibil ca schema să fi împiedicat, de asemenea, o panică bancară. În ultima lună, turcii și-au convertit în timp record economiile în dolari. În ultimul timp, unii dintre ei începuseră să se gândească la retragerea totală a economiilor. „Oamenii începuseră să-și piardă încrederea în sistemul bancar”, spune Ozlem Derici Sengul, partener fondator la Spinn Consulting, din Istanbul. „Decizia (anunțată de președintele Erdogan) a oprit asta”.
Prăbușirea lirei a fost declanșată în mare parte de decizia domnului Erdogan de a reduce brusc ratele dobânzilor, indiferent de cost. Înainte de drama din această săptămână, moneda își pierduse aproape 50% din valoare, raportat la dolar, în doar două luni. Domnul Erdogan părea de neclintit, apărându reducerile de rate și angajându-se să mențină cursul. El invocase o poruncă islamică împotriva cămătăriei. „În calitate de musulman”, a spus el pe 19 decembrie, „voi continua să fac ceea ce ne spune [religia noastră]”.
Cu toate acestea, planul cu care a venit este de fapt o creștere indirectă a ratei dobânzii indexată la dolar. „Ai rata actuală de depozit și, în plus, poți obține diferența, așa că acesta este un stimulent pentru deținătorii de valută străină să treacă la lire”, spune Emre Akcakmak, directorul general al Greenwest Consultancy, din Dubai. Dar nu este o alternativă la înăsprirea monetară. „Nu este sustenabil”, spune dl Akcakmak, „pentru că povara trezoreriei va crește atâta timp cât aceasta va fi în vigoare”.
Până acum, deponenții turci au fost cei care și-au asumat riscul unor fluctuații bruște și necontrolate ale cursului de schimb. De acum încolo, ce-i care-și asumă riscul vor fi contribuabili turci. „Finanțele publice, considerate a fi un pilon în ultimul deceniu și ceva, riscă acum să se prăbușească”, scrie Jason Tuvey, de la Capital Economics.
Măsurile riscă, de asemenea, să sporească problemele legate de inflația din Turcia. Rata oficială a inflației, pe care majoritatea turcilor o consideră cu mult sub rata reală, a urcat la peste 21%, în noiembrie. Analiştii se aşteaptă ca aceasta să ajungă până la 50% în prima jumătate a anului 2022, mai ales după ce va intra în vigoare o creştere cu 50% a salariului minim, anunţată la începutul acestei luni. Noua schemă a lui Erdogan riscă să înrăutățească lucrurile. Orice scădere substanțială suplimentară a valorii lirei înseamnă că banca centrală poate ajunge să nu aibă de ales decât să imprime bani pentru a rambursa deponenții în lire. Este posibil ca domnul Erdogan să fi aruncat o pătură peste focul declanșat de el însuși. Însă și pătura ar putea lua foc în curând. >>
