Europa și statele americane impun restricții dure asupra recunoașterii faciale, în timp ce guvernul federal al SUA ezită. China înaintează cu viteză maximă, notează o analiză CEPA.
<< Când Aeroportul Linate din Milano a introdus un sistem de recunoaștere facială „Faceboarding” — fără bilet de îmbarcare, doar o scanare rapidă și ai trecut — autoritățile italiene pentru protecția datelor au reacționat cu groază. Sistemul a fost suspendat, fiind invocate „garanții insuficiente” pentru pasagerii care nu au ales să participe.
Atât abordările europene, cât și cele americane față de tehnologie se confruntă cu o provocare comună: cum să avansezi suficient de rapid pentru a rămâne competitiv față de China și alte state autoritare, dar și suficient de precaut pentru a păstra libertățile civile.
Tehnologia avansează rapid, fiind propulsată de inteligența artificială. Piața pentru recunoașterea facială ar putea ajunge la 18 miliarde de dolari (15,4 miliarde de euro) până în 2030, comparativ cu 8 miliarde de dolari în prezent. Scanarea unei fețe este convenabilă în comparație cu colectarea amprentelor sau codificarea irisului. Iar mulți consumatori apreciază acest tip de confort, fie că este vorba de deblocarea unui dispozitiv, fie de îmbarcarea într-un avion unde anterior fusese necesară identificarea. Însă datele biometrice pot fi și abuzate, iar guvernele și companiile ar putea folosi recunoașterea facială pentru supraveghere în masă. Studiile arată că algoritmii de recunoaștere facială pot fi părtinitori și inexacți, fiind mai predispuși să identifice greșit persoanele de culoare — și în special femeile de culoare.
În Europa, sistemele biometrice trebuie să respecte cerințe stricte de confidențialitate înainte de a putea funcționa. SUA nu au o lege federală cuprinzătoare privind recunoașterea facială, deși statele încearcă să umple acest gol. Optsprezece state au adoptat reglementări la nivel de stat privind tehnologia de recunoaștere facială pentru aplicarea legii sau pentru utilizare publică largă, în timp ce trei state au legislație în curs de examinare sau programată să intre în vigoare. Celelalte douăzeci și nouă de state nu au nici legi active la nivel de stat privind FRT, nici legislație FRT în curs de adoptare.
China, în schimb, nu are rezerve. Ea operează sisteme de supraveghere la scară masivă, prin proiecte precum „Skynet” și „Sharp Eyes”. Beijingul utilizează peste 700 de milioane de camere. În Shanghai, autoritățile triplează numărul de camere de recunoaștere facială pentru a permite urmărirea a 50 de milioane de cetățeni. O nouă Lege privind Autentificarea Identității Naționale a intrat în vigoare pe 15 iulie, încurajând cetățenii chinezi să își furnizeze numele real și o scanare facială, după care li se va atribui un cod unic de identificare folosit pentru toate conturile online.
Atât SUA, cât și Europa doresc să evite o astfel de supraveghere în masă.
Europa înăsprește reglementările. Noua Lege privind Inteligența Artificială impune obligații stricte sistemelor „cu risc ridicat”, inclusiv identificării biometrice. Extracția de date din camerele de supraveghere sau de pe internet pentru a extinde bazele de date biometrice este interzisă, cu excepția cazurilor țintite și cu acordul utilizatorilor.
Chiar și schemele voluntare de recunoaștere facială sunt supuse unei verificări stricte în Europa. Operatorii de aeroporturi din UE poziționează adesea îmbarcarea biometrică ca o „opțiune cu accept voluntar” pentru cetățenii UE, dar autoritățile de protecție a datelor și reglementatorii ripostează. Autoritățile cer fluxuri robuste de consimțământ, minimizarea datelor, limite de păstrare și evaluări ale impactului asupra protecției datelor înainte ca aceste sisteme să poată funcționa.
Sancțiunile sunt severe. Când compania americană de recunoaștere facială Clearview AI a preluat miliarde de imagini de pe rețelele sociale, încălcând legislația europeană GDPR privind confidențialitatea, autoritățile olandeze au aplicat o amendă de 30,5 milioane de euro și au ordonat companiei să șteargă imaginile cetățenilor UE. Grupul austriac pentru protecția confidențialității, noyb, a depus luna trecută o plângere penală în Austria, care ar putea atrage răspunderea personală și chiar închisoarea pentru conducerea Clearview.
Abordarea SUA față de tehnologia de recunoaștere facială este: mai întâi piața, apoi reglementarea. Nicio lege federală cuprinzătoare nu guvernează utilizarea comercială sau de aplicare a legii a recunoașterii faciale. Reglementarea rămâne un mozaic de propuneri federale și statute la nivel de stat și local.
Utilizarea supravegherii crește în SUA. Oficialii de la Serviciul pentru Imigrație și Controlul Vămilor (ICE) folosesc, potrivit relatărilor, tehnologia de recunoaștere facială pentru a scana fotografiile șoferilor și a identifica imigranți fără acte. FBI compară fotografiile de pe permisele de conducere și vize cu fețele suspecților, conform unui raport al Government Accountability Office.
Atenția federală este în creștere. În Congres au fost introduse diverse proiecte de lege privind recunoașterea facială, inclusiv o propunere recentă care ar obliga Administrația pentru Securitatea Transporturilor (TSA) să informeze pasagerii despre dreptul lor de a refuza scanările faciale. Până acum, însă, toate au rămas blocate.
Abordarea fragmentată a Americii permite experimentarea și implementarea rapidă, dar creează protecții inconsistente. Un sistem de recunoaștere facială legal într-un stat poate fi interzis în altul. O practică permisă companiilor private poate fi restricționată pentru poliție. Acest mozaic creează incertitudine atât pentru dezvoltatorii de tehnologie, cât și pentru cetățeni.
Instanțele acordă o largă libertate de implementare a recunoașterii faciale. Când spectatorii au dat în judecată Madison Square Garden din New York pentru utilizarea recunoașterii faciale pentru a le bloca accesul, o instanță federală a respins cazul în 2024.
Marile companii de tehnologie din SUA au implementat unele restricții voluntare. Standardele și controalele produselor Microsoft, „Responsible AI”, includ cerințe stricte de acces pentru funcțiile biometrice și evaluări documentate ale riscurilor. Amazon a anunțat în 2020 un moratoriu de un an asupra utilizării produsului său de recunoaștere facială „Rekognition” de către poliție. Ulterior, compania a extins aceste restricții pe termen nelimitat, sub presiunea publică.
Cazul aeroportului din Milano arată, poate, cum funcționează supravegherea democratică. Un organism de reglementare independent a revizuit un sistem biometric, a constatat lipsa de garanții și l-a închis. Nimeni nu a fost arestat. Acest model — reguli transparente, aplicare independentă și luarea deciziilor cu responsabilitate — este lent. Este complicat. Creează costuri de conformitate. Dar separă Occidentul de China. >>
