Cetăţenii Uniunii Europene s-au prezentat duminică la urne pentru a alege noii membri ai Parlamentului European (PE), maraton electoral care a început joi şi care ar putea remodela echilibrul politic la nivelul blocului.
Primele rezultate provizorii ale alegerilor europene vor fi anunţate duminică seara, în jurul orei 23:15-23:45 CEST (00:15-00:45 ora României), în hemiciclul Parlamentului de la Bruxelles.
Între timp, au început să apară sondaje exit poll după ieșirea de la urne în țările unde procesul electoral s-a încheiat.
Franța: Extrema dreaptă condusă de Marine Le Pen obţine mai mult decât dublu faţă de partidul lui Macron
Adunarea Naţională (RN) a Marinei Le Pen, de extremă dreapta, a obţinut între 31,5% şi 32,4% din voturi (31 de mandate) la alegerile europene de duminică din Franţa, mai mult decât dublu faţă de partidul preşedintelui Emmanuel Macron, care se clasează pe locul al doilea cu 15,2% din voturi (14 europarlamentari), conform unor exit-polluri realizate de institutele de sondare Ifop şi Ipsos, informează EFE şi AFP, citate de Agerpres.
Acelaşi rezultat îl prognozează şi compania de sondare a opiniei publice OpinionWay, citată de Reuters.
Pe poziţia a treia, cu 14% din voturi, se situează lista social-democratului Raphael Glucksmann.
Comparativ cu scrutinul european din 2019, când a obţinut 23,34% din sufragii, Adunarea Naţională a înregistrat câştiguri masive, în timp ce blocul Renaissance al lui Macron a scăzut de la 22,42% acum cinci ani, la circa 15% în 2024, remarcă Reuters.
Lista condusă de Raphael Glucksmann, membru socialist al Parlamentului European, a crescut de la 6,19% în 2019 la circa 14% la actualul scrutin.
„Urmaşul” politic al Marinei Le Pen şi actualul lider al RN, Jordan Bardella, a declarat după anunţarea exit-pollurilor că rezultatul alegerilor europene din Franţa arată dorinţa pentru schimbare a cetăţenilor. „Francezii vor ca UE să-şi schimbe cursul”, a spus el, adăugând totodată că avantajul RN asupra partidului macronist înseamnă că francezii resping cu adevărat politicile lui Macron.
„Preşedintele Macron este slăbit în această seară”, a insistat Bardella, afirmând că Macron ar trebui să convoace noi alegeri legislative în Franţa după rezultatele de duminică seara.
„Suntem pregătiţi să conducem Franţa către o schimbare de guvern”, a declarat liderul RN, citat de Reuters.
„Un vânt de speranţă a răsărit şi abia a început”, a spus Bardella de îndată ce a aflat rezultatul sondajelor, el vorbind totodată „despre o Europă a naţiunilor”.
Dacă acest rezultat se va confirma, şeful listei RN, Jordan Bardella, ar obţine cele mai bune rezultate în scrutinele europene din Franţa din ultimii 40 de ani şi ar trimite în corzi guvernul lui Macron, notează EFE.
Alte liste cu reprezentare europeană au fost Franţa Nesupusă (LFI), creditată cu un procent cuprins între 8,1% şi 8,7%; dreapta clasică a Republicanilor (7,2%); şi Reconquete, ultranaţionalistă (aproximativ 5,5%). Ifop include şi ecologiştii în sondajele sale (5,3%), dar nu şi Ipsos.
Preşedintele Emmanuel Macron se va adresa francezilor duminică seara, la finalul alegerilor europene, a anunţat Palatul Elysee.
„În urma rezultatelor de la alegerile europene, preşedintele Republicii se va adresa în această seară francezilor”, a anunţat preşedinţia, fără alte detalii.
Germania: Social-democraţii cancelarului german Olaf Scholz, abia pe locul 3, după conservatori şi extrema dreaptă
Partidul Social-Democrat (SPD) al cancelarului german Olaf Schoz se clasează abia pe locul 3 la alegerile europene de duminică, situându-se în urma conservatorilor şi a extremei drepte, potrivit sondajelor realizate de televiziunile publice, transmite AFP.
Potrivit exit-pollurilor realizate la ieşirea de la urne pentru posturile ARD şi ZDF, SPD a obţinut 14% din voturi, în timp ce conservatorii – Uniunea Creştin-Democrată (CDU) şi Uniunea Creştin-Socială din Bavaria (CSU) – s-au clasat pe primul loc, cu 29,5-30% din sufragii, iar Alternativa pentru Germania (AfD, extrema dreaptă), s-a situat pe poziţia a doua, cu circa 16% din sufragii.
În rândul partenerilor de coaliţie ai lui Scholz, Verzii au înregistrat cel mai prost rezultat electoral, scăzând de la 20,5% în 2019 la 12% în actualul scrutin, ceea ce reprezintă o adevărată lovitură pentru ei înaintea alegerilor naţionale de anul viitor.
Comparativ cu alegerile europene din 2019, SPD a pierdut 1,8 puncte procentuale (obţinuse 15,8% în 2019), conservatorii au câştigat 0,6 puncte procentuale (avuseseră 28,9% în 2019), iar AfD a câştigat 5,5 puncte procentuale (de la 11% în 2019, la 16,5% la actualul scrutin).
Austria: Partidul de extremă dreaptă FPO se află în frunte
Partidul Libertăţii (FPO), de extremă dreapta, este cel mai probabil câştigătorul alegerilor europene de duminică din Austria, potrivit unor sondaje publicate de principalele mass-media, informează AFP şi Reuters.
FPO este creditat cu 27% din voturi, devenind pentru prima dată cea mai importantă forţă politică din ţara alpină.
Potrivit aşa-numitei „prognoze de tendinţă” care are la bază sondaje pentru radiodifuzorii austrieci şi pentru agenţia de ştiri APA, publicată la închiderea secţiilor de votare, Partidul Libertăţii de extremă-dreapta este probabil câştigătorul alegerilor pentru Parlamentul European din Austria, relatează Agerpres.
Prognoza, făcută după intervievarea de-a lungul săptămânii trecute a 3.600 de oameni pentru postul public de radiodifuziune ORF, Puls 24 TV şi APA a arătat că Partidul Libertăţii se află pe prima poziţie, cu 27% din voturi, fiind urmat de Partidul Poporului (OVP, conservator) cu 23,5% şi de social-democraţi (SPO) cu 23%.
Marja de eroare a fost de 2,5 puncte procentuale.
Slovacia: Opoziţia progresistă ar fi câştigat alegerile europene din Slovacia
Partidul Progresist (PS), condus de fostul vicepreşedinte al Parlamentului European Michal Simecka, ar fi câştigat alegerile europene din Slovacia, potrivit datelor neoficiale publicate duminică de ziarul Pravda, unul dintre cel mai mari din ţară, informează duminică EFE, citată de Agerpres.
Cetăţenii Slovaciei au votat la alegerile europene încă de sâmbătă, cu o zi înaintea majorităţii ţărilor, dar trebuie să aştepte până la ora 21:00 GMT pentru a afla oficial rezultatele, când se închid urnele în toate statele UE.
Potrivit datelor neoficiale publicate de Pravda, partidul de opoziţie al lui Simecka ar fi obţinut 27,8% din voturi şi şase mandate, iar formaţiunea din coaliţia guvernamentală Smer, a populistului de stânga Robert Fico, ar fi câştigat 24,8% şi cinci europarlamentari.
Totodată, partidul de extremă dreapta Republika ar fi obţinut reprezentare în Parlamentul European, cu 12,5% din voturi şi două mandate, iar partidul creştin-democrat KDH şi partidul social-democrat Hlas (Vocea, un partid desprins din Smer cu ani în urmă şi care face parte din coaliţia guvernamentală) au câştigat fiecare câte un mandat de eurodeputat.
Slovacia şi-a ales 15 reprezentanţi în Parlamentul European, după o campanie care a fost afectată de atacul împotriva premierului Fico, care a fost împuşcat pe 15 mai.
Fico a votat sâmbătă din spital, în Bratislava. În momentul în care a votat, Fico a criticat mai multe ţări occidentale, inclusiv SUA, pentru că au permis Ucrainei să folosească armele furnizate de Occident împotriva unor ţinte militare de pe teritoriul Rusiei. Fico a insistat că o astfel de permisiune va duce la escaladarea războiului.
Grecia: Partidul de dreapta al premierului elen Mitsotakis, în frunte
Partidul de dreapta al premierului grec Kyriakos Mitsotakis, Noua Democraţie (ND), s-a clasat pe primul loc la alegerile europene de duminică în ţara sa, cu între 28 şi 32% din voturi, potrivit sondajelor la ieşirea de la urne publicate de postul ERT, informează AFP, citată de Agerpres.
Şeful guvernului elen, reales cu majoritate absolută în urmă cu un an, îşi ratează însă obiectivul de a strânge 33% din voturi, aşa cum a insistat în campania electorală. Acesta era scorul înregistrat de partidul său Noua Democraţie (ND) în timpul ultimelor alegeri europene din 2019.
Partidul de stânga Syriza, condus de Stefanos Kasselakis, un fost trader stabilit de multă vreme în Statele Unite, se află pe locul doi, cu între 15,2% şi până la 18,2% din voturi.
În urma sa, partidul socialist Pasok a obţinut între 10,9% şi 13,9% din voturi, potrivit acestor sondaje de la postul public grec.
Partidul naţionalist Eleniki Lysi (Soluţia greacă) a câştigat între 7,6% şi 10% din voturi, în urma partidului comunist KKE (între 7,9% şi 10,3%).
În Grecia, unde termometrul a depăşit cu mult 30°C în toată ţara, alegătorii păreau să evite urnele.
În Atena şi pe coasta Aticii, plajele au fost pline de oameni duminică după-amiază.
La ora locală 17:30 (14:30 GMT), cu o oră şi jumătate înainte de închiderea urnelor, participarea a fost de doar 32,9%.
Campania a fost dominată de o dezbatere în jurul puterii de cumpărare, principala preocupare a multor greci care, deşi au ieşit din criza financiară gravă care le-a zguduit ţara până în 2018, se confruntă în continuare cu dificultăţi economice.
Bulgaria: Conservatorii din GERB câştigă alegerile europene şi legislative
Partidul populist de centru-dreapta GERB, al fostului premier Boiko Borisov, a câştigat duminică alegerile generale din Bulgaria, al şaselea scrutin parlamentar anticipat din ultimii trei ani în această ţară balcanică, cu între 26,2% şi 28,1% din voturi, înaintea coaliţiei proeuropene şi reformiste PP-BD, cu aproape 16%, indică primul exit poll, citat de EFE.
Pentru locul al treilea luptă cot la cot partidul prorus şi ultranaţionalist „Renaşterea” şi Mişcarea pentru Drepturi şi Libertăţi (DPS), care reprezintă minoritatea turcă a ţării. Ambele formaţiuni sunt creditate cu între 12% şi 15% fiecare, potrivit sondajelor publicate de trei institute diferite.
GERB, avându-l în frunte pe fostul premier Boiko Borisov şi susţinut de DPS, condus de controversatul om de afaceri Delyan Peevski, acuzat de corupţie, a format până în martie o coaliţie cu PP-BD, care a inclus un sistem de rotaţie a posturilor între cele două partide.
Cu toate acestea, pactul a fost rupt între aceşti parteneri inegali din cauza lipsei de înţelegere privind lupta împotriva corupţiei şi reformele sistemului judiciar.
Bulgaria se confruntă cu o criză politică fără precedent din 2021, cu 12 încercări eşuate de a forma un guvern, iar dacă rezultatele de duminică se confirmă, totul indică că vor avea loc din nou alegeri legislative la sfârşitul verii, al şaptelea scrutin în ceva mai mult de trei ani.
Rezultatul alegerilor europene a fost foarte asemănător în Bulgaria, potrivit sondajelor, notează EFE.
„Atât timp cât Peevski şi Borisov sunt în poziţia de a lua decizii, nu vor exista conversaţii cu ei. Am văzut deja că avem viziuni diferite pentru Bulgaria şi vom continua să luptăm pentru viziunea noastră”, a declarat duminică fostul premier Kiril Petkov, de la PP-DB, după ce a votat la Sofia.
Bulgaria, cel mai sărac membru al Uniunii Europene şi unul dintre cele mai corupte state din blocul comunitar, a fost afectată de schimbări dese de guverne de când protestele anticorupţie din 2020 au contribuit la răsturnarea unei coaliţii conduse de partidul de centru-dreapta GERB.
Preşedintele Rumen Radev a trebuit să numească cinci guverne interimare din 2020 pentru a conduce ţara, deoarece alegerile succesive şi neconcludente au dus la coaliţii instabile care s-au prăbuşit rapid.
