„Europa are o problemă”. Al doilea cel mai mare oraș din Belgia, cuprins de violența declanșată de droguri

Sursa: Pixabay

Antwerpen se confruntă cu explozii de bombe, împușcături și un val record de cocaină, notează POLITICO

<< Când Lucas a auzit pentru prima dată explozia puternică, părea că un autoturism tocmai se ciocnise de casa lui.

În scurt timp a devenit clar, pe măsură ce el și vecinii se adunau afară, în toiul acelei nopți de februarie, că în pizzeria de peste drum explodase o bombă — era un alt capitol din războiul drogurilor, care afectează al doilea cel mai mare oraș al Belgiei.

Poliția a ajuns la locul incidentului cu o precizie care trădează repetiția, în același timp reconfortantă și profund tulburătoare. „Suntem deja în punctul în care intervenția la astfel de evenimente a devenit o sarcină de rutină pentru serviciile de urgență?”, se întreba Lucas, care a cerut să fie identificat doar după prenumele său.

Cu al doilea cel mai mare port de mărfuri din Europa, Antwerpen a devenit un important punct de intrare pentru droguri, în special cocaina din America Latină, iar războaiele pentru teritoriu s-au extins pe străzile sale. În 2022, în Antwerpen au avut loc 81 de împușcături și explozii legate de droguri, conform datelor oferite de oraș, pentru POLITICO, iar alte 25 în primele cinci luni ale acestui an, inclusiv un incident armat, în ianuarie, soldat cu uciderea nepoatei de 11 ani a unui presupus infractor din zona drogurilor.

Pentru primarul din Antwerpen, Bart De Wever, creșterea violenței reprezintă atât o criză, cât și o oportunitate. În calitate de lider al Noii Alianțe Flamande Naționaliste (N-VA), acest lucru îi oferă un instrument pentru a ataca guvernul federal belgian înaintea alegerilor naționale din anul următor, pe care îl acuză că tratează problema drept o chestiune locală sau, mai rău, blochează răspunsul în faimoasa birocrație a țării.

Într-un interviu acordat în biroul său cu vedere la magnifica piață centrală a Antwerpenului, primarul a descris amenințarea reprezentată de traficul de droguri ca fiind „mult mai mare” decât criza teroristă din 2016. El a spus că violența din orașul său este doar vârful aisbergului, deoarece infractorii își reinvestesc în economia formală banii iliciți, răspândindu-și influența în țările de pe întreg continentul.

„Europa are o problemă și ar trebui să se trezească”, a spus el.

Cifre record

De Wever a atribuit importanța Antwerpenului în comerțul cu droguri locației sale — fiind conectat la Marea Nordului, situându-se la doar 40 de minute de condus de Bruxelles, și aflându-se aproape de unele dintre cele mai mari centre industriale din Germania. „Suntem cel mai important oraș portuar pentru toate schimburile comerciale din America Latină”, a declarat el. „Suntem prima oprire. Dar pentru cei care se bazează pe asta [pentru contrabandă], acest lucru este extrem de util”.

Anul trecut, autoritățile belgiene au confiscat, în portul din Antwerpen, o cantitate record de 110 tone de cocaină, de aproape 14 ori mai mult decât în 2014 și mai mult decât dublu față de cantitatea confiscată în portul olandez Rotterdam (50 de tone). Totodată, orașul a ocupat primul loc în clasamentul european privind consumul de cocaină — care a devenit „drogul cool pentru tinerii urbani”, a spus De Wever, ironic.

Cocaina provine din țări precum Ecuador sau Columbia, a declarat ministrul de Interne al Belgiei, Annelies Verlinden, într-un interviu pentru POLITICO, din zone abandonate de guvern unde unele persoane nu au „nimic altceva decât cultivarea de cocaină”. Marfa traversează apoi Atlanticul, ascunsă la bordul navelor de containere.

Până în 2021, controalele la port erau slabe: doar un container din 42 era scanat de oficialii vamali, ceea ce a determinat autoritățile să anunțe ambiția de a verifica cel puțin containerele care sunt „cu risc ridicat”. Lupta împotriva traficului de droguri din porturi este susținută de o poliție maritimă specializată, despre care De Wever a declarat că este subdimensionată în mod semnificativ.

Banii proveniți din droguri se infiltrează în economia locală, „otrăvind” părți ale sectorului de retail al orașului, a afirmat De Wever. Lucas, care locuiește în strada opusă pizzeriei bombardate, a observat că uneori barurile, restaurantele și magazinele erau obligate de consiliul municipal să închidă peste noapte. „Acestea sunt locuri unde totul pare în regulă din exterior”, a spus el. „Dar nimeni nu frecventează niciodată aceste locuri. Atunci știi: e vorba de mai mult decât doar de afaceri proaste”.

Într-un interviu acordat POLITICO, în luna iulie, Catherine De Bolle, șefa Europol, a avertizat că bandele de traficanți de droguri încearcă să corupă guvernele locale, instanțele de judecată și poliția. „Ei se infiltrează în societățile noastre”, a spus ea. „Vor să decidă asupra problemelor importante din societatea noastră”.

Deasupra Antwerpenului planează exemplul Țărilor de Jos, locul unor crime de mare notorietate, legate de droguri, inclusiv asasinarea reporterului olandez Peter R. De Vries și a avocatului Derk Wiersum. Un astfel de scenariu reprezintă „viitorul apropiat” al orașului, a declarat De Wever. „La un moment dat, vor exista victime nevinovate”.

Saltea cu apă

Campania lui De Wever cu privire la această problemă a plasat-o pe agenda națională și internațională.

Atenția guvernului belgian a fost concentrată asupra problemei decesului unei fete de 11 ani. Amenințările din partea bandelor de traficanți de droguri l-au determinat și pe ministrul Justiției, Vincent Van Quickenborne, și familia sa să se refugieze de două ori într-o casă de siguranță, în septembrie și decembrie anul trecut.

În februarie, guvernul federal a întărit poliția maritimă prin transferul a 70 de agenți de securitate care obișnuiau să păzească o instalație nucleară din apropiere. De asemenea, s-a aprobat achiziționarea de echipamente suplimentare pentru scanarea containerelor de către agenții vamali și a fost numit un comisar național al drogurilor, Ine Van Wymersch, ale cărei prime sarcini vor fi să evalueze amploarea problemei.

„Cartografierea activelor criminale și anticiparea faptului că anumite persoane ar putea fi implicate, acestea sunt aspecte pe care le-am putea aborda prin pregătirea politicii”, a declarat Verlinden.

Numirea lui Van Wymersch a adus și o nouă perspectivă asupra eforturilor de a ține sub control bandele de traficanți de droguri, și ea a încercat să atragă atenția unui public mai larg, susținând, într-unul dintre primele sale interviuri în noua funcție, că „oricine fumează o țigară, finanțează o organizație criminală”.

Belgia s-a alăturat și Olandei în lupta transfrontalieră împotriva violenței legate de droguri. „Majoritatea” suspecților de violență legată de droguri care au putut fi opriți în Antwerpen erau de origine olandeză, a declarat De Wever. De la începutul anului 2022, poliția locală a efectuat peste 1.600 de arestări pentru trafic de droguri și aproximativ 85 pentru violență legată de droguri.

Forțele de ordine sunt, de asemenea, precaute în ceea ce numesc „efectul saltelei cu apă” — atunci când o acțiune de amploare într-un oraș portuar doar mută problema în altă parte. În iunie, reprezentanții a șase țări din UE cu porturi mari — Belgia, Olanda, Franța, Italia, Germania și Spania — s-au întâlnit la Antwerpen pentru a coordona lupta împotriva criminalității organizate.

Belgia are în plan să facă din acest subiect o prioritate atunci când preia președinția Consiliului Uniunii Europene, în prima jumătate a anului viitor. Și Comisia Europeană dorește să joace un rol. „Trebuie să conectăm punctele și să ne asigurăm că dacă se iau măsuri într-un port, acele grupuri criminale nu se mută imediat în alt port”, a declarat comisarul pentru Afaceri Interne, Ylva Johansson, într-un interviu acordat în marja summitului de la Antwerpen.

Belgia speră, de asemenea, ca blocul să faciliteze extrădarea șefilor de carteluri de droguri, care conduc unele dintre organizații din țări precum Emiratele și Maroc, unde infractorii sunt uneori arestați doar pentru a fi eliberați pe cauțiune.

„Dacă nu spargem acest sistem”, a spus Verlinden, „atunci ei pot continua să dea telefoane din Dubai oamenilor din teren, aici: aruncați o bombă acolo, o grenadă acolo”. >>

Cum arată, fără machiaj, economia Rusiei: Cheltuielile de război, 45% din buget. Rubla rămâne fără cârje. Scenariul sovietic, resuscitat

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here