Bombardiere strategice B-1B cu rază lungă de acţiune ale US Air Force sunt aşteptate în această lună pentru prima oară la baza aeriană Orland din Norvegia pentru un antrenament de câteva săptămâni cu forţele aeriene norvegiene care protejează graniţele nordice ale NATO, într-o nouă ilustrare a unei efervescenţe militare fără precedent în regiune de la sfârşitul Războiului rece, comentează miercuri France Presse, potrivit Agerpres.
Astfel, dictonul „Marele Nord, tensiuni scăzute”, care a reflectat timp de decenii situaţia diplomatică şi de securitate relativ paşnică în regiune, pare să nu mai fie de actualitate, scrie sursa citată.
Reînnoirea tensiunilor între Occident şi Rusia, în special după anexarea peninsulei ucrainene Crimeea în 2014, a schimbat situaţia şi a determinat cele două tabere să-şi etaleze din nou forţa, inclusiv la aceste latitudini presupuse a fi bogate în resurse naturale, unde topirea gheţii deschide noi rute maritime.
„Această desfăşurare se înscrie în cadrul unei activităţi militare globale în Marele Nord, care a crescut sensibil în ultimii ani, atât de partea occidentală, cât şi de cea rusă”, remarcă Kristian Atland, cercetător la Institutul norvegian de cercetare în domeniul apărării (FFI).
Preconizata sosire a B-1B a stârnit furia Moscovei, care spune că aceste avioane pot, în anumite circumstanţe, să transporte arme atomice.
„Nimeni nu se pregăteşte de un conflict armat în Arctica. Cu toate acestea, există semne de confruntare în creştere şi de escaladare militară”, a declarat ambasadorul rus cu împuterniciri speciale la Consiliul Arctic, Nikolai Korciunov.
Această militarizare în regiune „ne-ar putea întoarce cu zeci de ani în perioada Războiului rece”, a declarat el pentru agenţia RIA Novosti la începutul lunii februarie.
Oslo nu dramatizează situaţia. Situată în centrul Norvegiei – mai jos de Cercul polar – baza respectivă se află la 1.200 km de frontiera ruso-norvegiană.
„Că aliaţii noştri se antrenează la noi acasă este un aspect bine stabilit şi natural al politicii şi cooperării noastre în domeniul securităţii în cadrul NATO”, explică ministrul norvegian al apărării Frank Bakke-Jensen. „Rusia ştie bine asta şi nu are niciun motiv să se simtă provocată”, a subliniat el într-un e-mail trimis AFP.
Dar episodul nu este unul izolat, remarcă AFP, indicând că Norvegia tocmai a decis să pună la dispoziţia aliaţilor americani, britanici şi francezi un punct de sprijin pentru submarinele lor cu propulsie nucleară în apropiere de Tromso.
În 2009, baza vecină Olavsvern din interiorul unui munte a fost închisă şi vândută unor interese private de Jens Stoltenberg, pe atunci prim-ministru care de a devenit între timp secretar general al NATO.
A reapărut nevoia de a dispune de o escală pentru a merge şi urmări submersibilele ruseşti care traversează „Bear Gap”, coridorul între bazele lor de pe Peninsula Kola şi adâncurile Atlanticului.
Aceasta înseamnă a „juca la ruleta NATO” cu natura, populaţia şi relaţiile cu Rusia, denunţă Greenpeace, reiterând reticenţa localnicilor.
Escaladarea tensiunilor a determinat Suedia vecină, care nu e ţară membră a NATO, să anunţe o creştere masivă de 40% a cheltuielilor militare până în 2025, fără precedent din anii 1950, şi să remilitarizeze insula Gotland din Marea Baltică.
Ţinându-se istoric departe de alianţe, această ţara nordică dispune în prezent de o majoritate în parlament în favoarea unei ‘opţiuni NATO’ care i-ar permite, ca şi Finlandei de altfel, să adere rapid la NATO. Cu toate acestea, guvernul se opune.
Pentru prima oară din 1980, marina americană a desfăşurat un portavion în Marea Norvegiei în 2018, apoi nave de suprafaţă în Marea Barenţ, în apropiere de zona economică exclusivă rusă, anul următor.
Nu se aşteaptă ca schimbarea administraţiei de la Casa Albă să schimbe această abordare.
„SUA au o lungă istorie de cooperare cu Rusia în regiunea arctică şi sper ca aceasta să poată continua’, a declarat noul ministru american al apărării, Lloyd Austin. ‘Cu toate acestea, sunt extrem de îngrijorat de întărirea armatei ruse în regiune şi de comportamentul agresiv al Rusiei în Arctica şi în lume”, a adăugat el în contextul audierii sale din Senat.
În martie 2020, preşedintele Vladimir Putin a ordonat „consolidarea capacităţilor militare” şi „crearea şi modernizarea infrastructurii militare” în Arctica până în 2035.
Cu 86 de nave, între care 42 de submersibile, puternica Flota rusă a Nordului s-a dotat vara trecută cu un submarin nuclear de a patra generaţia din clasa Borei.
Deschiderea sau modernizarea bazelor, teste cu noi rachete şi drone, simularea de atacuri împotriva unor poziţii occidentale, desfăşurări maritimă şi aeriană în ţinuturi tot mai îndepărtate toate acestea sunt dovezi ale unei politici de reafirmare militară a Rusiei, notează AFP.
Anul trecut, avioane de vânătoare norvegiene au decolat de urgenţă în 50 de ocazii pentru a identifica şi intercepta un total de 96 de aparate ruseşti în apropierea Norvegiei.
