Stațiile de pe transeele de transport public din Belgorod au început să fie căptușite cu blocuri de beton și saci de nisip, scrie Meduza, care preia în acest sens fotografii publicate de canalul de Telegram, Pepel.
Potrivit acestuia, pe 11 ianuarie, astfel de fortificații au fost observate pe străzile Koneva și Korolev.
Cu o zi înainte, primarul orașului, Valentin Demidov, anunțase planuri de protejare a stațiilor, în condițiile în care guvernatorul regiunii Belgorod, Viaceslav Gladkov a trasat sarcina de a efectua asemenea lucrări anti-bombardament la toate cele 556 de stații de autobuz din oraș.
De la sfârșitul lunii decembrie 2023, Belgorod a fost supus în mod regulat bombardamentelor din Ucraina. În după-amiaza zilei de 30 decembrie, Forțele Armate Ucrainene au bombardat centrul orașului, la o zi după ce trupele ruse atacaseră masiv Ucraina. În urma bombardamentului din 30 decembrie din Belgorod 24 de persoane au fost ucise și peste 100 au fost rănite.
Ce zic localnicii (dar sub anonimat)
De altfel, atmosfera în care trăiesc locuitorii s-a deteriorat masiv în ultimele săptămâni, după cum reiese dintr-un alt material publicat, joi, de Bereg și preluat de Meduza. Jurnaliștii au cules mărturiile câtorva dintre sutele de ruși care au ales să părăsească Belgorodul din cauza bombardamentului și după ce chiar guvernatorul regiunii a transmis că vor fi organizate evacuări.
„În octombrie ne-am mutat în oraș, totul era bine” spune Polina, o femeie de 43 de ani. Dar „în 29 decembrie a început – este un fel de groază! Soțul meu iese pe balcon și chiar deasupra noastră, pe cer, lumini”. Potrivit femeii, multe familii au plecat deja. Totodată, de pe grupul de părinți a aflat că niciunul dintre copii nu merge la grădiniță: „Tuturor le este frică. Și mie îmi este frică să-mi duc copilul”.
Potrivit Polinei, copii stau în general în casă, întrucât în rândul adulților este prezentă teama că bombardamentele pot începe în orice moment, iar proiectilele pot cădea oriunde.
Pe de altă parte, spune femeia, în general oamenii nu sunt pregătiți financiar să plece, nu dispun de fonduri suplimentare. Și nici nu există suficiente locuințe sau dacă există, prețurile chiriilor au crescut în localitățile de refugiu.
Pentru Dmitri, un IT-ist de 36 de ani, problema însă nu este una financiară, ci de perturbare a modului de viață. Este unul dintre rușii care și-au permis să-și facă planuri de urgență, atunci când Putin a declanșat războiul: și-a cumpărat un apartament în Voronej, gândindu-se că apropierea de frontieră poate face din Belgorod țintă pentru ucraineni.
Acum, după 30 bombardamentul din 30 decembrie, este a treia oară când Dmitri, soția și copiii părăsesc Belgorodul. „Eu însumi am întrebări pentru conducerea țării – ei erau acolo [când a început războiul] și tot ei sunt și acum. Sper că anul acesta se va termina totul – ei bine, operațiunea în sine. Pentru mine nu contează în ce fel pentru cele două tabere. Să se termine, asta-i tot”.
Marina (35 de ani), vorbește de zgomote și vibrații insuportabile, după 29 decembrie. Chiar dacă Belgorodul mai fusese lovit anterior, totuși situația arată altfel acum. Spune că decizia de a pleca a fost pusă în practică pe 3 ianuarie, când, pe fond de panică, a căutat bilete întâi pentru Moscova, apoi pentru Tula: „Am decis că e mai bine să plecăm acum, altfel ar fi traumatizant psihic”.
Marina se declară „ un om departe de politică”, dar spune că declanșarea războiului din Ucraina a fost „un șoc” pentru ea. „Mulți din jurul meu spuneau că este previzibil, iar eu mă întrebam: de ce? Apoi m-am uitat și am realizat că toate astea nu vor avea un sfârșit fericit. Bombardamentele asupra Belgorod și Șebeșkino nu au fost o surpriză pentru mine. Bunica și bunicul nu se așteptau totuși la asta. Încă din primul moment [după începerea războiului] simt o mare durere în general pentru tot ceea ce se întâmplă. Și nu contează dacă bombardată a fost partea noastră sau cealaltă”.
