Șeful celebrei grupări de mercenari, Wagner, a contrazis în mod deschis aspecte cheie ale narațiunii Kremlinului despre războiul din Ucraina, potrivit Insitute for the Study of War (ISW) din SUA, citat de Euronews.
Evgheni Prigojin a negat afirmațiile potrivit cărora Rusia luptă cu NATO și a pus la îndoială existența naziștilor în Ucraina.
Asta, în condițiile în care Kremlinul justificase în mod repetat invadarea țării vecine vecine ca fiind necesară pentru a epura Kievul de neo-naziștii care amenință pacea și securitatea Rusiei, în ciuda faptului că existau puține dovezi în acest sens.
În paralel, prezentase tot mai mult războiul ca pe o luptă existențială împotriva NATO, despre care Rusia susține că se ciocnește de granițele Rusiei.
Potrivit ISW, Prigojin a declarat că Moscova luptă „exclusiv cu ucrainenii” echipați cu materiale furnizate de NATO și cu niște mercenari „rusofobi” care sprijină în mod voluntar Ucraina, dar nu și cu NATO.
El și-a exprimat îndoielile cu privire la obiectivele de „denazificare” din Ucraina, nesigur fiind că „naziștii” se află în țară, în timp ce a „respins efectiv” afirmațiile tradiționale ale Kremlinului cum că Rusia trebuie să se apere împotriva unei amenințări NATO.
„Este ridicol să credem” că oficialii ruși nu știau că NATO va veni în ajutorul Kievului, a spus Prigojin, citat de ISW.
Odată un aliat apropiat al președintelui rus, Vladimir Putin, gruparea paramilitară care include foști condamnați în rândurile sale a devenit din ce în ce mai vizibilă pe câmpul de luptă din Ucraina, Prigojin părând să provoace în mai multe rânduri armata convențională rusă.
Posturi independente ruse au speculat că Prigojin ar putea nutri ambiții politice proprii.
Trupele Wagner au fost angrenate în lupte grele pentru Bahmut, în estul Ucrainei, și se crede că și-a epuizat rândurile, completate recent cu până la 40.000 de deținuți.
În evaluarea sa de joi, ISW arată că Prigojin și-a „înmuiat retorica față de Ministerul Apărării al Rusiei (MOD), probabil din teama de a-și pierde complet forța mercenară în Bahmut”.
El și-a exprimat îngrijorarea cu privire la o posibilă contraofensivă ucraineană, susținând că pe frontul de est se adună 200.000 de rezerviști.
ISW a spus că aceste „declarații exagerate… [au fost] probabil o încercare de a asigura mai multe provizii și întăriri de la Ministerul Apărării Ruse, pentru a-și salva forțele în Bahmut”.
Oficialii occidentali susțin că între 20.000 și 30.000 de soldați ruși au fost uciși și răniți în bătălia pentru vechiul oraș minier, de la debutul său, vara trecută.
Natura seismică a bătăliei este disproporțională față de semnificația strategică a lui Bahmut, mai adaugă aceștia.
Chiar și așa, lupta a devenit profund simbolică, Rusia fiind dornică de victorii clare pe câmpul de luptă, după o serie de eșecuri, iar Ucraina încercând să-și demonstreze determinarea în fața susținătorilor occidentali.
Ca un semn implicit privind diviziunile din cadrul Kremlinului, Prigojin a cerut, de asemenea, armatei și mass-media ruse să înceteze să subestimeze forțele ucrainene și să se implice în conflicte interne.
S-a relatatt și că uciderea a nouă lucrători chinezi în minele de aur din Republica Centrafricană, duminica trecută, ar fi fost legată de Wagner, iar faptul că a coincis cu întâlnirea mult așteptată dintre Putin și președintele chinez, Xi Jinping, a înrăutățit și mai mult relația dintre grupul Wagner și Moscova.
Ministerul Apărării din Rusia a încercat să diminueze rolul forțelor Wagner în Ucraina, Bloomberg relatând că nuîi va permite liderului mercenar să obțină creditul pentru Bahmut, pe televiziuni.
De la începerea luptelor, aproximativ 90% din populația orașului Bahmut a fugit.
