„Franța este un regim parlamentar. Această evidență, derivată din Constituția din 1958, se va exprima în următorii cinci ani cu o amploare fără precedent în a cincea Republică, a scris Le Monde, după închiderea urnelor.
Potrivit estimărilor, coaliţia prezidenţială Ensemble! va avea 224 de locuri în parlament, iar blocul de stânga, Nupes, condus de Jean-Luc Melenchon, va avea 149 de locuri.
Franța face un salt în necunoscutul politic, a scris, duminică seară, și directorul Le Figaro, Alexis Brézet, după anunțarea primelor rezultate ale alegerilor legislative din Franța. „Cutremur în Adunare: batalioane zgomotoase și certărețe se vor așeza de ambele părți ale hemiciclului și îl vor transforma într-un cazan clocotitor de pasiuni. Este fizionomia dezbaterii noastre democratice care – vom vedea dacă Élisabeth Borne respectă declarația de politică generală – va fi profund afectată”, mai scrie jurnalistul francez.
Potrivit acestuia, întrebarea e simplă acum, după legislativele de duminică: „Cum să guvernezi neguvernabilul? Aceasta este provocarea – crucială și poate insolubilă – cu care se confruntă acum Emmanuel Macron. Un acord de coaliție cu dreapta, care își găsește brusc un rol neașteptat? Ar mai fi nevoie ca macroniștii să și-l asume, iar dreapta să îl accepte!” Și mai punctează că „riscul nu a fost niciodată mai mare pentru el (Emmanuel Macron) să intre în istorie ca spectator neputincios al unui cincinal mort înainte de a fi început”.
Apoi, în cadrul unei conferințe de presă susținute duminică seara, președintele republicanilor, Christian Jacob, a anunțat că LR va fi „în opoziție” față de actualul guvern, potrivit Le Figaro.
Vor face republicanii o alianță cu guvernul pentru a-i permite să obțină majoritatea? Deocamdată, răspunsul este nu. În seara rezultatelor celui de-al doilea tur al alegerilor legislative, președintele LR, Christian Jacob, a transmis, de la sediul partidului: „Am făcut campanie în opoziție, suntem în opoziție și vom rămâne în opoziție. Lucrurile sunt foarte clare”.
Mediapart notează, la rândul său, că la două luni de la realegerea sa, „președintele Republicii nu a reușit să obțină majoritatea absolută în Adunare. O situație nemaiauzită de 30 de ani. Stânga unită a Nupes devine, de departe, principala forță de opoziție, iar extrema dreaptă obține un număr istoric de parlamentari”.
Iar Le Monde remarcă, pornind de la rezultatele extremei drepte, că „este un val fără precedent. Pentru prima dată în istoria Republicii a V-a, extrema dreaptă mătură Adunarea Națională cu între optzeci și o sută de deputați, potrivit proiecțiilor publicate duminică la ora 20.00, față de șase în legislatura precedentă. Rassemblement national (RN) a câștigat, cu votul majoritar, echivalentul a trei ori delegația de treizeci și doi de deputați aleși proporțional în 1986. Ar trebui să o depășească pe cea a lui La France insoumise a lui Jean-Luc Mélenchon, ceea ce l-a făcut pe președintele Jordan Bardella să spună, la scurt timp după ora 20:00, că RN este prima forță de opoziție. Este un coșmar, a răspuns Rachiida Dati, pe platoul TF1”.
Le Monde insistă și asupra altui amănunt legat de semnificațiile votului din 19 iunie, din perspectiva extremei drepte: „Trupele doamnei Le Pen au un motiv suplimentar de sărbătoare. Acest val istoric reprezintă un câștig financiar fără precedent în istoria partidului de extremă dreaptă. Rezultatele sale din primul tur îi promiteau deja 7 milioane de euro subvenții publice pe an. Cu cel puțin 80 de deputați aleși, în cota de 37.131 de euro per parlamentar, aceasta ar reprezenta în jur de 3 milioane de euro. Adică peste 10 milioane de euro anual, în total, dublul finanțării publice din cincinalul precedent”.
Primele reacții
Primele rezultate ale alegerilor legislative, care oferă taberei preşedintelui Emmanuel Macron doar o majoritate relativă, nu fac Franţa neguvernabilă, dar „va trebui să dăm dovadă de multă imaginaţie” pentru a acţiona, a declarat duminică ministrul economiei Bruno Le Maire, transmite AFP, preluată de Agerpres.
„Este o situaţie fără precedent”, a recunoscut el pe canalul France 2, minimalizând în acelaşi timp amploarea eşecului şi insistând asupra „grupului majoritar” format în jurul şefului statului,”singura forţă capabilă să guverneze Franţa”.
Pilon al partidului preşedintelui Emmanuel Macron, preşedintele Adunării Naţionale Richard Ferrand a recunoscut duminică înfrângerea în alegerile legislative împotriva candidatului alianţei de stânga NUPES.
„Am luat notă de rezultatele ce indică faptul că alegătorii din a şasea circumscripţie din Finistere (vestul Franţei) au ales-o ca deputată pe contracandidata mea” Mélanie Thomin, a spus Ferrand într-o scurtă declaraţie de presă.
Liderul opoziţiei de stânga, Jean-Luc Mélenchon, a estimat duminică seara că pierderea majorităţii absolute în Adunarea Naţională de către coaliţia preşedintelui Macron a fost „mai presus de toate eşecul electoral” al preşedintelui francez.
„Este o situaţie total neaşteptată, absolut nemaiauzită; eşecul partidului prezidenţial este total şi nu se întrevede nicio majoritate”, a afirmat Mélenchon.
Marine Le Pen, al cărei partid de extremă-dreapta Adunarea Naţională a înregistrat un progres puternic la aceste alegeri legislative, a promis că va întruchipa o opoziţie fermă, fără înţelegeri secrete, dar responsabilă şi respectuoasă faţă de instituţii. Grupul său parlamentar „va fi de departe cel mai numeros din istoria familiei noastre politice”, s-a bucurat ea în faţa susţinătorilor săi la Hénin-Beaumont (nordul Franţei), unde a fost realeasă fără probleme deputată.
Proiecții | Macron pierde majoritatea. „Arhitectura” absenteismului la alegerile din Franța
