„Lumea filmului românesc fotografiată de Emanuel Tânjală” este o idee care a luat naștere în 2013, atunci când fotograful Emanuel Tânjală a primit un telefon. S-a întâmplat înainte de Crăciun, iar cutia de comori pe care a primit-o atunci conținea filme din perioada în care a lucrat pentru revista „Cinema”.
„Nu am văzut în viața mea oameni mai devotați, mai talentați și mai trudiți decât cei care lucrau pentru un film. Nu știți cât se consumau Dichiseanu, Nicu Mărgineanu, sau Mitică Popescu într-o zi de filmare! Trăiam în comunism, dar când mă întâlneam cu ei aveam senzația că sunt într-o lume normală. Un colț de lume în care se muncea pe rupte pentru performanță. Într-o vreme în care mulți angajați se făceau că muncesc, iar statul se făcea că îi plătea, actorii de elită nu se prefăceau că le pasă de meseria lor. Munceau ca niște salahori ca să dea viață unor personaje care ne smulgeau, preț de o oră și jumătate, din cenușiul existenței într-o imensă prefăcătorie.
Am trăit, alături de actorii pe care îi fotografiam, într-o perioadă mizerabilă, întunecoasă. Acum zâmbiți. Înainte nu zâmbea nimeni. Nici la premiere nu zâmbeam.
În 1990, mai aveam 100 de imagini din zecile de mii pe care le-am făcut în perioada în care am fost fotograf la revista Cinema. Eram convins că restul le-am pierdut pentru totdeauna după ce am părăsit România, în anii ‘80.
Într-o zi, în 2013, am primit un telefon de la Victor Stroe, care mi-a spus că are o cutie cu filme de la „Cinema”. În acea cutie au stat acești actori, pe care i-am iubit și îi iubesc”, ne-a spus Emanuel Tânjală.
Filmele conțineau, imortalizate pentru istorie, momente din culisele facerii unor pelicule precum “Nea Mărin Miliardar”, „Înghițitorul de săbii” sau „Castelul din Carpați”.
Pozele din galeria de mai jos reprezintă numai o parte dintre fotografiile incluse în albumul „Lumea filmului”, pe care Emanuel Tânjală l-a scos la editura Ecou Transilvan. Lansarea din București va avea loc în data de 21 noiembrie, la ora 14.00.
Emanuel Tânjală, unul dintre cei mai cunoscuți fotoreporteri din România, a pus mâna pentru prima dată pe un aparat de fotografiat la 17 ani. Tatăl lui i-l cumpărase de la un client care venea la el la prăvălie – așa începe dragostea autorului față de profesia pe care o slujește de atâția ani. A debutat în presă în anul 1970, lucrând succesiv la mai multe publicații, printre care ziarul Satul socialist și revistele Flacăra și Cinema. Până la începutul anilor ’80, a avut șapte expoziții de fotografie în București, care îi consolidează renumele.
Ca urmare a aprecierii de care se bucura în 1981, a primit o bursă de studii la Perugia din partea guvernului italian. Odată ajuns în Italia, hotărăște să nu se mai întoarcă în țară, astfel că, în 1982, trece Oceanul și începe o viață nouă în Statele Unite. Deși aici descoperă adevărata libertate, Emanuel Tânjală rămâne pentru totdeauna legat sufletește de spațiul românesc și, mai cu seamă, de lumea satului, pe care a surprins-o în fotografii unice, cu valoare de document. Din 1990, revine adesea în țară, unde își reia activitatea în presă (colaborează, printre altele, cu România Liberă, Formula AS, Prezent, Vacanțe la țară) și începe să predea la Centrul pentru Jurnalism Independent. De asemenea, începe să colaboreze cu diferite edituri și ilustrează volumele „Piața universității” (coord. Irina Nicolau, 1997), „Tezaurul toponomic al Vrancei de Gabriela Macovei” (2002), „Vedere din Parfumerie de Silvia Kerim” (2003), „Românii din Covasna și Harghita. Istorie. Biserică. Școală de Ioan Lăcătușu, Vasile Lechințan și Violeta Pătrunjel” (2003), „Muntele iubirii de Livia Grama” (2008). Este coautor (împreună cu Dan Turturică) al volumului „România de la New York la Los Angeles” (1997). Emanuel Tânjală are o bogată participare la expoziții internaționale (în Polonia, Bulgaria, Ungaria, Mexic, Brazilia, Argentina, Cuba), iar fotografiile sale sunt publicate în ziare și reviste importante din Europa și Statele Unite.
Foto: Emanuel Tânjală
