Republica Moldova se confruntă cu o stare de urgență în sectorul energetic. Cu alte cuvinte, dependența de Gazprom își arată acum „colții”. România ar fi trebuit să joace rolul unui colac de salvare în acest marasm, însă proiectul gazoductului Ungheni-Chișinău, prin care gazul românesc ar trebui să ajungă în casele basarabenilor, înaintează cu pași de furnică.
Luna trecută, Andrei Spînu, ministrul de la Chișinău al Infrastructurii şi Dezvoltării Regionale, anunța că din octombrie ar putea circula gaz prin conducta Iași-Ungheni-Chișinău. O declarație politicianistă și nimic mai mult, deoarece un document făcut public în Monitorul Oficial arată o cu totul altă situație.
„Am discutat cu ministrul Energiei din România, am discutat și cu directorul companiei din România care este responsabilă de construcția acestui gazoduct. Pe partea Republicii Moldova este construit, a mai rămas un pic pe partea României. Avem promisiunea partenerilor din România că, în luna octombrie, acest proiect va fi finalizat pe ambele părți și gazele vor putea intra pe teritoriul Republicii Moldova”, declara presei, în septembrie, oficialul de la Chișinău.
Însă un document al Secretariatului Comunităţii Energetice, făcut public recent, îl contrazice pe ministru.
Potrivit informațiilor din document, Vestmoldtransgaz (VMTG), subsidiara companiei Transgaz, care a construit şi deţine segmentul de gazoduct Ungheni-Chişinău, finalizează lucrările legate de automatizarea şi securizarea conductei, care se aşteaptă să fie gata până la 4 noiembrie 2021.
Ca gazoductul Ungheni-Chişinău să funcţioneze la capacitatea sa maximă, este necesară finalizarea a două staţii de compresoare, de la Oneşti şi Gherăieşti, precum şi de conducta DN 700 mm,între Oneşti şi Leţcani.
Segmentul Onești-Gherăești-Lețcani este parte a proiectului de interconectare gazieră dintre România și Republica Moldova, din care este deja funcțional (cel puțin teoretic) gazoductul Iași-Ungheni-Chişinău, finalizat în iulie 2020.
Lucrările la cele două staţii de compresoare de la Oneşti şi Gherăieşti, estimate la circa 60,8 milioane de euro, sunt executate de Inspet SA din Ploieşti.
La începutul lunii septembrie, într-o postare pe Facebook, Inspet anunţa că avea să finalizeze „în curând” lucrările la stațiile gemene de la Onești și Gherăești. În ce privește conducta DN 700 mm dintre Oneşti şi Leţcani, parte a conductei transport gaze naturale Gherăești–Onești-Lețcani DN700 de 165,15 kilometri, lucrările estimate la aproximativ 80 de milioane de euro sunt realizate de CIS GAZ, parte a CIS GROUP din România. Compania scrie pe pagina sa că lucrările ar urma să fie finalizate în anul 2022.
Cu alte cuvinte, apele sunt deocamdată tulburi.
„În timp ce alte ţări au investit în diversificarea surselor energetice, în proiecte energetice, la noi, sistemul energetic a fost o sursă importantă de corupţie. Gazoductul Iaşi-Chişinău a fost finalizat abia în acest an, dar staţia de interconectare a curentului nu a fost construită, iar de trei decenii suntem la cheremul regimului de la Tiraspol”, a declarat joi președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, într-un apel la unitate adresat basarabenilor.
Livrările de gaze „ca armă”
Republica Moldova este o victimă a eforturilor Rusiei de a utiliza gazele naturale pentru a-şi intimida vecinul mai mic, a declarat joi Înaltul reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe şi Politici de Securitate, fără a oferi detalii în acest sens, potrivit Reuters.
„Vedem încercări din partea (companiei) Gazprom de a pune presiune politică” asupra guvernului moldovean, a afirmat Josep Borrell.
„În termeni globali, creşterile de preţ în întreaga lume nu sunt o consecinţă a utilizării livrărilor de gaze ca armă, dar în cazul Republicii Moldova – da, este”, a spus şeful diplomaţiei europene Josep Borrell, într-o conferinţă de presă susţinută în comun cu premierul moldovean Natalia Gavriliţă, aflată într-o vizită la Bruxelles, unde a avut loc cea de-a şasea reuniune a Consiliului de asociere dintre Uniunea Europeană şi Republica Moldova.
„În cazul Republicii Moldova, gazele naturale sunt folosite drept armă politică. (…) Nu putem compara criza gazelor naturale din Republica Moldova cu cea din Europa. Noi vom încerca să acordăm sprijin cetăţenilor”, a subliniat Josep Borrell.
„În cazul Republicii Moldova, trebuie să se ţină cont de caracteristicile politice. Este o creştere semnificativă (de preţ) legată de probleme politice, fiind necesar sprijinul nostru”, a afirmat Borrell, subliniind că Uniunea Europeană este gata să susţină Chişinăul pentru a depăşi criza din sectorul energetic, iar ca exemplu al acestei disponibilităţi el a invocat consultările care au avut loc la Bruxelles pentru a examina situaţia şi a oferi sprijin pe termen mediu pentru Republica Moldova.
„Sprijinul bugetar oferit ieri (miercuri) va permite Republicii Moldova să ajute persoanele cele mai vulnerabile”, a spus Borrell, referindu-se la un grant de 60 milioane de euro din partea UE pentru Republica Moldova, convenit săptămâna aceasta, în sprijinul autorităţilor moldovene pentru a depăşi criza energetică.
Context
Contractul privind livrările de gaze între Republica Moldova şi gigantul energetic rus Gazprom a expirat la sfârşitul lunii septembrie, iar cele două părţi nu au reuşit să se pună de acord asupra unui nou preţ, Chişinăul respingând oferta Gazprom de a dubla preţul la gaze în comparaţie cu tariful de până acum.
Kremlinul a negat miercuri că gigantul rus de gaze ar utiliza negocierile cu autorităţile de la Chişinău în încercarea de a obţine concesii politice. Şeful diplomaţiei europene a respins acest argument, dar fără să detalieze în ce anume constă presiunea rusă.
Gazprom a avertizat că va suspenda exporturile de gaze către Republica Moldova dacă Chişinăul nu va achita livrările anterioare.
