Germania avertizează: A început „cursa înarmării cu arme cu inteligență artificială”

Ministrul german de Externe avertizează că a început „cursa înarmării cu arme cu inteligență artificială”. Experții atrag atenția că dacă acest domeniu nu este reglementat la nivel internațional precum cel nuclear, riscă să destabilizeze puternic lumea.

Suntem chiar în mijlocul ei. Aceasta este realitatea cu care trebuie să ne confruntăm“, a spus Heiko Maas, ministrul de Externe german, într-un documentar Deutsche Welle, “Viitoarele războaie – și cum să le prevenim”.

De asemenea, un raport recent al Comisiei Naționale de Securitate a Inteligenței Artificiale a SUA vorbește despre o ”nouă paradigmă de luptă împotriva războiului” care ”pune” algoritmi împotriva algoritmilor ”și îndeamnă la investiții masive pentru a depăși inovațiile potențialilor adversari.

Totodată, China, în planul pe următorii cinci ani, plasează inteligența artificială (AI) în centrul unei creșteri neîncetate în cercetare și dezvoltare, în timp ce Armata Populară de Eliberare se pregătește pentru un eventual ”război inteligent”. DW notează că Vladimir Putin a spus încă din 2017 că ”oricine va deveni lider în această sferă va deveni conducătorul lumii”.

Însă nu doar marile puteri dezvoltă arme controlate de AI, ci și state mai mici. Un exemplu concret îl constituie conflictul de la sfârșitul anului 2020, dintre Azerbaidjan și Armenia pentru regiunea Nagorno-Karabakh, în care a fost demonstrat rolul inteligenței artificiale. ”Aspectul cu adevărat important al conflictului din Nagorno-Karabakh, în opinia mea, a fost utilizarea acestor muniții care zboară, așa-numitele drone kamikaze, aceste sisteme destul de autonome”, a declarat Ulrike Franke, expert în războiul cu drone la Consiliul European pentru Relații Externe.

Odată lansate, aceste drone zboară către o zonă stabilită anterior, unde caută ținte, de obicei sisteme de apărare aeriană. În momentul în care detectează o țintă, drona zboară direct spre ea și o distruge la impact cu ajutorul încărcăturii de exploziv de la bord, de aici și denumirea ”drone kamikaze”. ”Au fost folosite în mai multe feluri înainte, dar aici și-au arătat cu adevărat utilitatea. S-a putut vedea cât de dificil este să lupți împotriva acestor sisteme”, a explicat Franke.

Potrivit Centrului pentru Studii Strategice și Internaționale, Azerbaidjanul a avut un avantaj masiv în ceea ce privește muniția, cu peste 200 de drone din patru modele israeliene sofisticate. Armenia avea la dispoziție un singur model de producție națională.

DW notează că acesta este doar începutul. În viitor, armatele vor folosi tehnologiile bazate pe AI, cum ar fi roiuri de drone, permițându-le să funcționeze împreună ca un întreg letal. ”De exemplu, ai putea scoate din uz un sistem de apărare antiaeriană. Arunci atât de multă masă și atât de multe drone încât sistemul este copleșit. Multe țări sunt foarte interesate să urmărească aceste tipuri de capabilități”, a explicat Martijn Rasser de la Centrul pentru Nouă Securitate Americană.

Experții spun că dimensiunea și viteza roiului deschid perspectiva unor ciocniri militare atât de rapide și complexe încât oamenii nu le pot urma, alimentând în continuare o dinamică a cursei înarmărilor. Acest factor critic al vitezei ar putea duce chiar la războaie care izbucnesc de nicăieri, sistemele autonome reacționând unul la altul “într-o spirală de escaladare”.

În acest context, organizațiile neguvernamentale solicită un tratat global de interzicere a armelor autonome letale. “Obligația generală a unui asemenea tratat ar trebui să fie menținerea unui control uman semnificativ asupra utilizării forței”, a declarat Bonnie Docherty, profesoară a Facultății de Drept din Harvard. Campania demarată de aceste organizații abia s-a concretizat într-un set de ”principii directoare”, inclusiv faptul că armele autonome să fie supuse legii drepturilor omului și că oamenii au responsabilitatea finală pentru utilizarea lor.

Însă organizațiile neguvernamentale se tem că procesul demarat la Geneva, legat de consens, poate fi contracarat de puteri care nu au niciun interes într-un asemenea tratat. “Rusia a fost deosebit de vehementă în obiecțiile sale. Nici celelalte state care dezvoltă sisteme de arme autonome, cum ar fi Israelul, SUA, Regatul Unit și altele, nu au susținut un nou tratat”, a spus Docherty.

Ministrul de Externe german spune că este de acord că un tratat trebuie să fie scopul final. “La fel cum am reușit să facem cu armele nucleare de-a lungul mai multor decenii, trebuie să încheiem tratate internaționale privind noile tehnologii de armare”, a precizat oficialul.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here