De când Hamas a atacat Israelul, universul politico-diplomatic de la Moscova seamănă parcă mai mult ca oricând cu un bal mascat în care nebunii s-au costumat în oameni normali, iar criminalii s-au deghizat în Maica Tereza.
Zilele astea, dinspre Rusia către lume, curg apelurile la calm și se dezlănțuie bombardamente retorice cu grijă manifestă pentru pace, viață, empatie, rațiune și înțelepciune.
Kremlinul însuși parcă s-a transformat într-un uriaș coteț pentru porumbeii păcii.
Iată, mai jos, câteva mostre, dar atenție: e nevoie de stomac puternic pentru a le parcurge:
- Vladimir Putina declarat că „cel mai important, va fi absolut inacceptabil să existe victime în rândul civililor. Acum, principalul lucru este oprirea vărsării de sânge”.
- Serghei Lavrov a promis că Rusia și Liga Arabă vor lucra pentru a „opri vărsarea de sânge”.
- Mihail Bogdanov, adjunctul ministrului rus de Externe și emisar al Kremlinului pentru Oeientul Mijlociu și Africa, a punctat cu un soi de înțelepciune moscovită care parcă ar trebui să fie subînțeleasă: „Desigur, noi continuăm să facem apel la reţinere”.
- Iar MAE rus a punctat că loviturile aeriene ale Israelului, care au vizat joi ținte din Siria, violează suveranitatea acestei țări și dreptul internațional. Și a adăugat că „în contextul escaladării bruşte a situaţiei din zona conflictului palestiniano-israelian, astfel de acţiuni în forţă pot duce la consecinţe extrem de periculoase, deoarece ar putea provoca o escaladare armată în întreaga regiune. Acest lucru nu trebuie lăsat niciodată să se întâmple”.
De 19 luni, nu trece săptămână în care Rusia să nu ucidă civili în Ucraina. Iar de-a lungul războiului de acolo au existat chiar șiruri neîntrerupte de zile cu astfel de operațiuni militare odioase conduse de Moscova.
Copii, bătrâni, femei, invalizi – în Ucraina, militarii și mercenarii ruși nu au cruțat nimic. Generalii lui Putin au ordonat atacuri cu rachete asupra piețelor, gărilor, magazinelor, bulevardelor, teatrelor, blocurilor de locuințe, spitalelor, restaurantelor, convoaielor de refugiați.
Au existat, bineînțeles, și situații în care trupele Moscovei au executat civili în masă – fie în subsolurile în care oamenii se adăposteau, fie în case, fie în curți, fie pe uliță. Femei de toate vârstele au fost violate. Copii de toate vârstele au fost răpiți și duși în teritoriile ocupate ori direct în Rusia. Bărbați de toate vârstele au fost schingiuiți ca într-o beție a violenței de Ev Mediu.
Cireașa de pe tort: unii dintre killer-ii cei mai feroce din armata rusă au fost apoi decorați tocmai din ordinul comandantului suprem – Vladimir Putin.
Până să comită în Ucraina toate aceste crime împotriva umanității, rușii lui Putin mai umpluseră de sânge și teroare orașele Siriei. Bombardarea spitalelor ucrainene fusese în prealabil „perfecționată” de aviația rusă pe tărâm sirian. Totodată, folosirea armelor chimice împotriva civililor sirieni, inclusiv a copiilor, a fost mușamalizată cu aportul fundamental al Moscovei, care (și) la acest capitol a dat dovadă de un sânge rece ceva de speriat. În Africa, întregi comunități au căzut sub glonțul, barosul, cuțitul mercenarilor lui Putin (căci Prigojin, am aflat într-un final cu toții de la Putin însuși, fusese doar fațada Kremlinului).
Este firească îngrijorarea pentru soarta civililor palestinieni în contextul viitoarelor operațiuni armate avute în vedere de Israel, după masacrul comis de Hamas la 7 octombrie în Israel. Dar este nefirească orice brumă de toleranță față de apelurile „umanitare” lansate de cel mai mare criminal în serie de la ora actuală: trio-ul format din președintele Rusiei, MAE rus, armata rusă.
În fine, din matrioșca perversei ironii rusești mai sare o păpușă care dă fiori: Putin, Lavrov și locotenenții lor diplomatici îndeamnă Israelul la calm și iau apărarea civililor nevinovați din Gaza chiar în timp ce armata rusă comite noi și noi atrocități în Ucraina.
Desigur, poate că nu ar trebui să mai mire această spânzurare în piață publică a evidenței: până la urmă, de 19 luni și ceva Vladimir Putin spune că în Ucraina nu e război, că țara pe care o conduce nu agresează, ci a fost agresată, că execuția civililor din Bucea a fost o înscenare a ucrainenilor, că Mariupolul redus la moloz ar fi de fapt un oraș înfloritor, că soldatul rus aflat pe teritoriul ucrainean nu incendiator, violator și criminal, ci salvator, ambulanță, duhovnic care salveazăă suflete alienate.
Te uiți la ce se petrece în Ucraina; te uiți la ceea ce tocmai s-a întâmplat în sudul Israelului; cum ai putea să ratezi oare esențialul? Hamas și Rusia au în comun tot ceea ce e mai odios: ura viscerală pe civili coroborată cu calculul „politic” de a le exploata fricile și viscerele.
