Arheologii Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca au descoperit în zona centrală a orașului un drum roman, păstrat în condiții bune.
„Au fost găsite mai multe fragmente de drum roman, acoperite cu dale și cu construcție de pietre de râu, lipite uneori cu mortar, pe o adâncime de circa 80 cm. Orientarea drumului este nord-sud și probabil este legat de trama stradală a orașului roman Napoca”, a declarat, pentru Agerpres, arheologul Cristian Dima de la Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei.
El spune că drumurile făcute de romani au fost folosite multă vreme după căderea Imperiului Roman și că unele sunt utilizate chiar și în zilele noastre, cel puțin traseul lor.
„Aveau o tehnologie destul de înaintată pentru vremea respectivă. Făceau treaba destul de bine. Se făcea o structură destul de solidă, cu pietre mari la bază, apoi cu pietre mărunte şi apoi dale mari în partea superioară, prelucrate mai mult sau mai puţin. În Cluj s-au folosit dale de Feleac, unele dintre ele rotunjite. La o scară mai redusă, seamănă destul de bine cu ceea ce se păstrează azi la Pompei. Rezistenţa construcţiilor romane se datorează în bună măsură şi mortarului pe care l-au inventat atunci, dar şi refolosirii lor ulterioare, prin care cei care le-au refolosit au avut grijă să le păstreze”, explică arheologul clujean.
„Drumurile romane, cam ca în tot ceea ce a fost Imperiul roman, au fost reutilizate după căderea imperiului. Sunt exemple foarte multe în Italia, Via Apia etc. Ele sunt refolosite. La noi, Evul Mediu începe undeva în secolul XIV, în Cluj, cu întemeierea cetății. Sigur, austriecii le-au refolosit în perioada lor, după aceea trama stradală și cea de astăzi încă se păstrează, mai mult sau mai puțin, cum a fost în perioada romană. Sunt identificate mai multe drumuri, și în așezările civile romane, și în așezările militare, în special. La Alba sunt descoperite multe drumuri, chiar în zona castrului XIII Gemina, la Turda sunt descoperite iar câteva drumuri. Drumul imperial pe care l-am descoperit noi, cei de la Muzeul din Cluj, la săpăturile din 2021, pe traseul autostrăzii, drumul descoperit în zona castrului roman de la Sutor etc”, spune arheologul.
Potrivit acestuia, multe drumuri din prezent păstrează cel puțin traseul drumurilor de acum 2.000 de ani. O parte a traseelor drumurilor romane se mai păstrează și în prezent. În special în locurile rurale, tramele stradale ale satelor păstrează tramele stradale. În orașele mai mari, unde sunt mai multe intervenții, nu se păstrează întocmai. și între localități, în mare parte se utilizează aceleași trasee. În Transilvania, unde a fost Imperiul habsburgic și austro-ungar, care au făcut foarte multe lucrări edilitare, multe dintre ele au fost modificate.
Unul dintre experții în drumuri romane, Dorin Ursuț explica modalitatea în care s-au construit drumurile romane în spațiul de la nord de Dunăre.
Drumurile romane din Dacia aveau între 4 și 8 metri lățime, patru straturi adâncime, 80-90 cm, straturi de bolovani legați cu mortar, piatră spartă mărunt, pietriș sau nisip cu grăunte mare, apoi pavimentul, lespezi șlefuite. Pe margini, borduri solide, iar din loc în loc, brâuri care să țină drumul strâns, rigole ca să se scurgă apa. Inginerii prospectau terenul în față. știau morfogeodezie și respectau principiile. La numai două zile de mers, în spatele lor, venea drumul. În 108 au ajuns la Napoca. Acest lucru s-a stabilit pe baza unei „borne” descoperite la Aiton (Cluj). Asta înseamnă că nu mult mai târziu „magistrala” era gata până la Porolissum, Zalău, 410 km, în maxim cinci ani. Apoi au făcut drumurile secundare, drumuri pentru transport marfă sau vicinale. Dar și drumuri private. În total, în Dacia, estima muzeograful Dorin Ursuț, au făcut peste 4.000 de kilometri de drumuri și 25 de poduri în primii ani de ocupație.
