În spatele liniilor. Cum își alimentează Rusia „banca de ostatici” cu ucrainience „depozitate” sub acuzații false

Octombrie 2022, ziua schimbului de prizonieri / SursA: Armata Ucrainei / CEPA

<< Nu se știe câți ucraineni sunt deținuți ilegal în centrele de detenție și închisorile din teritoriile ocupate sau din Rusia, așteptând ani în șir o decizie din partea unui sistem judiciar trucat și acuzați de crime pe care nu le-au comis niciodată. Cu siguranță sunt câteva mii >>, notează CEPA.

<< „Acolo, drepturile îți sunt călcate în picioare din primul minut. Îți trag o pungă peste cap – acesta este singurul tău drept”, spune un supraviețuitor al captivității rusești.

„Mă uit înapoi la acei ani și mi se pare că este un întuneric teribil”, spune Liudmila Huseinova, în vârstă de 61 de ani, care a petrecut mai bine de trei ani în închisorile din Donețk, controlate de Rusia. „Uneori îmi amintesc de fiecare zi și mă uit prin jurnalele pe care am încercat să le țin acolo și prin notițele pe care mi le înmânau rudele sau prietenii; parcă a fost o viață întreagă acolo. A fost o viață întreagă teribilă de închisoare”.

Liudmia este o locuitoare a regiunii Novoazovsk, temporar ocupată, din regiunea Donețk. Ea s-a oferit să lucreze voluntar cu orfanii care trăiesc în prima linie, în satul Primorske, regiunea Donețk. A avut grijă de copii și a colectat ajutor umanitar pentru ei. Dar apoi a comis o crimă în ochii forțelor de ocupație ale Rusiei. A expus voluntar o opinie pro-ucraineană. Potrivit Liudmilei, a fost acuzată de „extremism” și „spionaj” pe baza paginii de Facebook de pe care dădea like-uri sau pe care a postat în perioada 2014-2019.

Liudmila Huseinova, alături de copiii pe care îi ajută / Sursa: Liudmila Huseinova / CEPA

A fost reținută și dusă inițial la renumita închisoare Izoliația, din Donețk, pe care mulți ostatici o descriu drept un lagăr de concentrare în care deținuții sunt supuși la torturi groaznice.

„Când stăteam în picioare, cu o pungă pe cap și în cătușe, mi-au scos cătușele de la una dintre mâini și m-au forțat să mă dezbrac… Și mi-au interzis să mă așez sau să stau întinsă de la ora 6:00 până la 22:00. Odată, mă durea spatele, așa că m-am urcat pe patul meu cu cinci minute înainte de ora „permisă”. În acel moment, a venit un gardian, m-a înjurat și m-a aruncat la pământ de pe patul de 2 metri înălțime (6,5 picioare).

Din fericire, rudele ei au angajat un avocat care a ajutat la tranferarul său într-o altă unitate. În cele din urmă, după trei ani de detenție fără proces, a fost eliberată, în octombrie 2022, când Liudmila a fost inclusă în primul schimb de femei. Au fost schimbați un total de 218 deținuți, respectiv 108 ucrainence (majoritatea personal în uniformă, dar și 12 civili) și 110 ruși.

Printre femeile eliberate s-a numărat și ucraineanca Anna Olsen. A fost medic militar în compania de protecție chimică și biologică a Brigăzii 36 Separate de Marină. O tânără de 27 de ani, atunci când a fost capturată, în aprilie 2022, Olsen se afla în fabrica Ilici din Mariupol, împreună cu camarazii de arme. Ea a petrecut șase luni în captivitate.

În acest timp, a fost ținută în șapte locuri – pe teritoriul ocupat al Ucrainei și în Rusia. Cel mai dificil a fost Taganrog, unde aveau loc torturi sistematice, nu numai morale, ci și fizice și sexuale.

„Ca bărbați, au înțeles că este mai ușor să intimidezi femeile atunci când te afli într-o cameră mică pentru a fi interogată și erau în picioare cinci sau șase militari care începeau să spună tot felul de lucruri urâte de natură sexuală sau te făceau să te dezbraci, îngenunchezi sau lucruri de genul ăsta… Dacă nu voiai s-o faci, atunci erai pur și simplu bătută – pe brațe, picioare – cu bețe, rigle, caiete, scaune și te băteau chiar dacă picai. Aceasta este cea mai grea și cea mai înfricoșătoare parte a captivității – îți dai seama că viața ta nu mai depinde de tine”, își amintește ea.

Anna Olsen (dreapta) / Sursa: Anna Olsen / CEPA

În aceste luni, ostaticilor li s-a arătat adesea propagandă rusă la TV, ca element de presiune psihologică.

„Spuneau că Ucraina nu mai exista, Ucraina a fost capturată, forțele noastre [Forțele armate ucrainene] sunt înfrânte pe cutare și cutare fronturi… și după fiecare emisiune de televiziune, ei îți spuneau: Ei bine, ești un nimeni, nimeni nu are nevoie de tine, vei rămâne aici până la sfârșitul operațiunii militare speciale. [Apoi] încercau să te convingă oferindu-ți cetățenia, amnistia dacă te alăturai armatei ruse”, afirmă Olsen.

Liudmila susține că modul cel mai bun de a elibera prizonierii este de a vorbi constant despre cei ținuți în captivitate. Potrivit Annei, înainte de schimbul de prizonieri, forțele ruse au început să le ofere mâncare mai bună și „mâncare care de fapt arăta ca mâncarea”, astfel în momentul efectuării schimbului să pară mai puțin slăbite.

Potrivit autorităților ucrainene, în decembrie 2022, existau 3.400 de militari ucraineni în captivitate la ruși, dar registrul oficial al persoanelor dispărute al Ucrainei a căror soartă este necunoscută ca urmare a ostilităților și ocupației conține în prezent peste 23.000 de nume.

Raționamentul Rusiei în privința luării de ostatici în masă este clar pentru cei care studiază problema, precum comisarul parlamentar pentru drepturile omului, Dmitro Lubineț, care notează că mulți dintre cei care au pe cineva drag dispărut în zonele ocupate refuză să contacteze autoritățile ucrainene pentru a nu-i crea mai multe probleme.

„Ei înțeleg că chiar și o simplă solicitare adresată ombudsmanului ucrainean va fi folosită de autoritățile ruse de ocupație ca motiv pentru a-i reține, pentru a-i acuza de spionaj și pentru a completa fondul de schimb”, a spus Lubineț.

Schimburile de prizonieri reprezintă un subiect extrem de sensibil pentru ambele tabere. Este deosebit de greu de înțeles pe cine aleg rușii să elibereze din captivitate și pe cine să păstreze.

„Dacă oamenii sunt duși la centrul de arest preventiv Simferopol sau la colonia sau la centrul de arestare preventivă din regiunile ocupate Donețk sau Lugansk sau în Rusia, șansele de eliberare sunt aproape nule. Categoriile obișnuite (de prizonieri) care sunt eliberați sunt cei listați ca prizonieri de război sau acuzați de spionaj în favoarea Ucrainei”, a declarat Tetiana Pecioncik, șefa consiliului de administrație al centrului pentru drepturile omului ZMINA.

Activiștii pentru drepturile omului caută un mecanism special pentru eliberarea captivilor civili. Potrivit Convenției de la Geneva, personalul militar este schimbat cu personal militar, dar nu există un mecanism de schimb pentru civili. Iar a face Rusia să se conformeze unui astfel de mecanism ar fi, desigur, o altă problemă. >>

O nouă culme în conflictul mocnit de la Moscova: Mercenarii lui Prigojin au luat prizonieri militari ruși. Militarii ruși au atacat pe mercenari ruși

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here