Europa mai are trei zile la dispoziție pentru a se hotărî cât de dur va juca în cursa globală pentru achiziționarea dozelor de vaccin anti-Covid, scrie Politico.
UE este înfuriată de cantitatea redusă de vaccinuri pe care AstraZeneca intenționează să o livreze țărilor din blocul comunitar. Mai mult, oficialii europeni se gândesc acum la posibilitatea restricționării exporturilor de vaccin produs pe teritoriu european. Bruxelles-ul a anunțat deja că va pune la punct un mecanism până la finalul săptămânii.
Întrebarea rămâne, însă, cât de departe va merge acest mecanism, iar această problemă deja i-a pus oficialii europeni de la Bruxelles într-o „confruntare” cu liderii statelor-membre, cei care trebuie să gestioneze o campanie de vaccinare semnificativ mai înceată decât cele din țări precum Marea Britanie, SUA sau Israel.
Posibilitatea de a bloca efectiv exporturile vaccinurile produse în Europa către terți ar putea părea o măsură atrăgătoare pentru unii dintre liderii naționali, unul dintre susținători fiind, de exemplu, ministrul Sănătății german, Jens Spahn.
Însă o astfel de decizie ar pune Comisia Europeană într-o situație foarte delicată, în contextul în care această instituție este, de obicei, una dintre cele mai directe adversare ale restricțiilor comerciale și protecționismului ca modalități de gestionare a șocurilor economice.
De asemenea, oficialii europeni sunt conștienți și de faptul că asemenea restricții ar putea afecta relațiile UE cu ceilalți aliați și vecini care depind de livrările de vaccin din Europa.
„Este important de menționat că nu plănuim impunerea unei interdicții de export sau unor restricții de export. Este vorba de un mecanism de transparență pentru a putea vedea mai clar care este capacitatea producătorilor, numărul de doze produse, la care centre de producție, câte doze sunt vândute în ce țări și câte doze sunt exportate. Este vorba de transparența livrărilor”, a spus Valdis Dombrovskis, comisarul european pentru comerț.
Teama de escaladare
Experții dar și legislatorii europeni au avertizat imediat ce a apărut această propunere că ea ar putea duce la niște efecte în cascadă care pot scăpa rapid de sub control. Situația ar putea escalada și ajunge la un război comercial direct în ce privește producția și proviziile de vaccinuri.
În situația în care lanțurile de producție sunt „împletite” între mai multe țări, efectul restricțiilor mutuale ar putea să afecteze negativ producția.
„Până nu demult, vaccinul împotriva Covid-19 era un bun public. Acum, lupta pentru obținerea lui a început cu adevărat”, spune Bernd Lange, șeful comitetului pentru comerț al Parlamentului European.
Mesajul că până și piețele deschise ale Uniunii Europene ar putea să joace cartea restricțiilor de export ar putea avea un efect de domino la nivel global. Mai mult, astfel de măsuri ar lovi în credibilitatea internațională a blocului european, consideră Lange, care mai spune că este vorba de un dublu standard – „În Organizația Internațională a Comerțului, UE susține principiul circulației libere a medicamentelor anti-Covid. Ar fi absolut bizar dacă acum am impune măsuri în disprețul acestui principiu”.
Context
Uniunea Europeană cere laboratorului britanic AstraZeneca să-i livreze, aşa cum au convenit, vaccinuri împotriva Covid-19 produse în două instalaţii situate în Regatul Unit, în contextul în care grupul preconizează să rezerve Londrei această producţie şi să livreze în primul trimestru doar „un sfert” din dozele angajate, potrivit unui oficial UE.
„Este inaceptabil ca acest calendar al livrărilor să fie redus la o fracţiune”, la „un sfert din ceea ce urma să ni se livreze” în primul trimestru, declară acest oficial.
Contractul semnat prevede ca AstraZeneca să mobilizeze patru instalaţii – dintre care două în Regatul Unit în vederea producerii dozelor destinate UE – lucru pe care Bruxelles-ul îi cere să-l facă, subliniază o sursă europeană, în contextul în care CEO-ul laboratorului Pascal Soriot dă asigurări că grupul rezervă Londrei producţia din instalaţiile sale britanice.
Pascal Soriot a dat asigurări, într-un interviu acordat marţi mai multor cotidiene europene, că acordul britanic a fost încheiat în iunie 2020, cu trei luni înaintea acordului cu UE şi că „Londra a stipulat că aprovizionarea provenind de la lanţul de aprovizionare britanică va merge mai întâi în Regatul Unit”.
„Se menţionează că instalaţiile de producţie britanice erau o opţiune pentru Europa, dar numai mai târziu”, sublinia francezul.
„Noi nu suntem absolut deloc angajaţi faţă de UE (…). Acesta nu este un angajament contractual. Spunem că vom face tot ceea ce putem, dar fără garanţii de succes”, declara el.
„UE voia mai mult sau mai puţin tot atâtea doze cât Regatul Unit, în pofida faptului că ei (europenii) au semnat trei luni mai târziu. Le-am spus, aşadar, că vom face tot ceea ce putem, dar nu ne vom angaja contractual”, declara el.
Contactat de AFP, un oficial UE de rang înalt a respins informaţii din acest interviu, apreciind că „ideea că producţia instalaţiilor britanice ar fi rezervată doar livrării în Regatul Unit” „nu este exactă”.
„În ceea ce priveşte ideea de a face tot ceea ce pot”, contractul prevede existenţa unor capacităţi de producţie suplimentare, a subliniat oficialul UE de rang înalt citat. Astfel încât, în cazul în care există o problemă la o instalaţie în Belgia, să putem recurge la capacităţi ale altor instalaţii din Europa şi din Regatul Unit, instă acest oficial.
„Noi avem o relaţie contractuală cu AstraZeneca şi este important să ni se răspundă la întrebările pe care le punem”, subliniază el.
