Deținutul politic rus, Mihail Kriger / Foto: Antonina Favorskaia - SOTAvision
Valoarea activelor cramei „Krinița” de lângă palatul lui Putin din Gelendjik a depășit 27 de miliarde de ruble, făcând-o cea mai scumpă întreprindere vitivinicolă din țară. Pe lângă „Krinița” va fi construit un centru de turism viticol, iar alte trei centre similare vor fi deschise la Gelendjik și în Crimeea. Construcția lor este finanțată de banca „Rossiya”, cunoscută și ca banca prietenilor lui Putin, notează The Insider. La dezvoltarea afacerii vitivinicole a lui Putin contribuie italieni și francezi, însă vinul lui Putin nu este deocamdată exportat în Europa. În schimb, apare regulat la recepții diplomatice și la rarele vizite ale unor lideri străini, precum Kim Jong Un și Xi Jinping. Domeniul lui Putin nu este rentabil, cheltuielile nete depășind 10 miliarde de ruble, dar comandantul suprem nu face economie nici măcar în condițiile actuale de deficit bugetar și declin. Multe dintre activele vitivinicole ale lui Putin sunt trecute pe numele lui Iuri Kovalciuk și au ajuns la el cu mult sub valoarea lor reală.
Cu o săptămână în urmă, instanța a declarat ca extremist cântecul „Opriți imnul” al trupei „Pornofilmî” — în el judecătorii au auzit apeluri la acțiuni agresive și violente, inclusiv împotriva autorităților. În total, la cererea organelor de stat, în 2024 și în 2025 (an încă în curs) au fost eliminate de pe platforme aproape 80 de piese ale unor interpreți populari, notează Novaia Gazeta Europa. Printre motivele invocate în interzicerea melodiilor nu se numără doar „fake news”-urile și protestele împotriva puterii, ci și „orientările sexuale netradiționale”. În acest an, Roskomnadzor a cerut eliminarea de pe platformele de streaming a câtorva piese ale lui Noize MC din albumul „Nu toți sunt acasă”: „Țara ploilor”, „Nu toți sunt acasă”, „Criocamerele” și „Cooperativa «Lacul lebedelor»”. Motivul blocării, a explicat RKN, ar fi fost „răspândirea de informații public semnificative, dar neverificate”. Noize MC (Ivan Alekseev) a fost chiar inclus în registrul agenților străini încă din 2022, iar solistul trupei „Pornofilmî”, Vladimir Kotliarov, un an mai târziu. Un alt muzician declarat agent străin, liderul trupei „Kasta”, Vladislav Leșkevici, și-a văzut eliminat, în 2024, un întreg album – „Noutăți din rap-ul internațional”. Roskomnadzor, organismul de supraveghere, a explicat decizia prin faptul că textele melodiilor conțineau „informații neveridice, orientate spre destabilizarea situației sociopolitice din Federația Rusă”.
La sfârșitul lunii septembrie, deținutul politic Mihail Kriger (foto) a intrat în greva foamei în colonie: el protestează împotriva plasării repetate la izolare (ȘIZO) și a altor măsuri de separare de ceilalți condamnați, scrie Novaia Gazeta Europa. Activist de mulți ani al „Solidarității”, Mihail ispășește o pedeapsă de șapte ani pentru postări pe Facebook. Cu puțin timp înainte de arestare, Mihail Kriger locuia în Troițk (Noua Moscovă). Mulți localnici își amintesc de bărbatul masiv, trecut de tinerețe, care alerga regulat la 7:30 dimineața prin parcul local, alături de un câine la fel de impunător. Astăzi, Kriger are 65 de ani, iar cel puțin până la arestare se afla într-o formă fizică foarte bună. În 2016, Kremlinul invadase deja de doi ani Ucraina, dar încă se mai putea protesta împotriva războiului, iar în centrul Moscovei chiar erau autorizate pichete ale „Solidarității” cu steaguri ucrainene. Însă poliția nu mai deschidea dosare penale împotriva provocatorilor care atacau aceste pichete. Pe YouTube există înregistrări video de la două pichete anti-război în care Mihail Kriger, pe atunci în vârstă de 56 de ani, îi face KO pe doi atacatori: într-un caz un bărbat de vârsta lui, în altul un tânăr robust, mult mai puternic. În același timp, reușește să lovească cu pumnii, din lateral, și alți câțiva susținători ai așa-numitelor RPD și RPL, mai tineri decât el cu 10–15 ani (VIDEO – AICI și AICI). Mihail Kriger a intrat în mișcarea democratică la sfârșitul anilor ’80, a fost deputat municipal în Moscova, a participat la apărarea Casei Albe împotriva puciștilor, dar a refuzat să primească medalia de apărător din cauza atitudinii sale negative față de Boris Elțin.
La mai bine de o lună după întâlnirea dintre Trump și Putin în Alaska, s-a găsit răspunsul răspunsul la întrebarea cine a câștigat de pe urma acestui summit: nimeni. Trump nu a reușit să avanseze spre pacea dorită, iar Putin nu a atins practic niciunul dintre obiectivele stabilite la începutul anului. Situația actuală amintește de vremurile lui Biden — cu singura diferență că Trump nu se teme de șantajul nuclear al Moscovei, a găsit o modalitate avantajoasă pentru el de a aproviziona Ucraina cu arme și caută căi reale de a submina bugetul militar al Rusiei, se arată într-o analiză publicată de ediția rusă a The Moscow Times.
„Dacă nevoie, vă împușc pe toți”, le-a transmis locotenent-colonelul de poliție Ghenadii Bolțîșev unor locuitori din Saratov care se opuneau tăierii parcului pentru construirea unei școli în cinstea „eroilor operațiunii speciale”. Războiul din Ucraina a schimbat nu doar realitatea rusă, ci și limbajul folosit de autorități și forțele de ordine în comunicarea cu societatea. Retorica a devenit mai dură și, în unele cazuri, precum la Saratov, mai sinceră. Publicația 7×7 a abordat fenomenul cu filologul Ksenia Turkova: << Autoritățile au pornit pe drumul creării unui limbaj nou, care până în 2022 fusese doar în stadiu incipient. Chiar înainte de Saratov ne-am confruntat cu manifestări ale așa-numitei „noi sincerități” a funcționarilor, când spuneau „Statul nu v-a cerut să nașteți” (Olga Glatskih, director al Departamentului pentru Politica Tineretului din regiunea Sverdlovsk), se comportau grosolan cu oamenii, numindu-i „mizerie” (fostul guvernator al Arhangelskului, Igor Orlov). „Acum îți trag o palmă”, i-a spus un angajat al serviciilor comunale din Briansk unei femei care încerca să se plângă de starea drumurilor. Autoritățile nu mai fac pe cei preocupați de oameni. Gândesc ce gândesc și spun ce gândesc. Până în 2022, mai întâlneam eufemisme: „pocnitură” în loc de explozie, „inundație parțială” în loc de viitură. Ulterior, s-a adoptat direcția construirii unui sistem lingvistic în care cuvintele au semnificația pe care o atribuie autoritatea. Războiul — nu mai este războiul Rusiei împotriva Ucrainei, ci un eufemism numit „operațiune militară specială”. „Războiul” acum — este războiul dintre Rusia și NATO, războiul pentru valorile tradiționale. Pericolul acestei realități lingvistice închise constă în faptul că oamenii se obișnuiesc cu semnificațiile cuvintelor transmise de autorități. >>
