INFO RUSIA | Victimă celebră, transformată de ocupant în propagandistă / Ajutorul de război oferit de Lukașenko / Goana de stat după cripto / Putin și războiul – 4 citate
Marianna Vîșemiarskaia, printre ruinele Maternității nr. 3 din Mariupol, pe 9 martie 2022. Foto: Mstyslav Chernov / AP Photo / Scanpix / LETA
În 2022, orașul-port ucrainean Mariupol a fost aproape ras de pe fața pământului în timpul unui asediu de câteva luni de către forțele ruse, soldat cu mii de civili morți. Una dintre cele mai puternice imagini din acea perioadă a fost fotografia unei tinere însărcinate, cu sânge pe față, în timp ce era evacuată dintr-o maternitate care tocmai fusese bombardată. Acea femeie era Marianna Vîșemirskaia și, în ciuda faptului că imaginea ei a devenit la un moment dat sinonimă cu indiferența Rusiei față de suferința civililor din Ucraina, ea a devenit una dintre numeroșii creatori de conținut din Mariupol care au adoptat o poziție pro-Kremlin după căderea orașului în mâinile forțelor ruse, în mai 2022. Pe internet, Vîșemirskaia laudă acum în mod regulat noile locuințe construite pe ruinele orașului ei natal, în timp ce alții îl elogiază pe „președintele nostru, Vladimir Putin” și chiar își povestesc despre vacanțele petrecute în Crimeea anexată, scrie Novaia Gazeta Europa. Ca nenumărați alți locuitori ai Mariupolului, Vîșemirskaia a fost nevoită să îndure evenimente îngrozitoare de când a început invazia rusă și a fost martoră la transformarea orașului în ruine, în timpul luptelor din începutul lui 2022. Potrivit ONU, aproximativ 90% dintre clădirile rezidențiale din Mariupol au fost avariate sau distruse în doar câteva luni. Comitetul Internațional al Crucii Roșii a descris asediul asupra Mariupolului drept „apocaliptic”, civilii fiind împinși la un trai de luni întregi fără electricitate, apă, încălzire, comunicații sau hrană și medicamente adecvate. Pentru cele întâmplate, Human Rights Watch a învinovățit armata rusă. În martie 2022, când în întreaga lume au fost distribuite imaginile — acum celebre — cu Vîșemirskaia, însărcinată, fugind printre ruinele spitalului, învelită într-o pătură și cu fruntea însângerată, presa de stat rusă a acuzat imediat autoritățile ucrainene că au înscenat bombardamentul și a susținut că Vîșemirskaia era o actriță. Vorbind pentru BBC câteva luni mai târziu, Vîșemirskaia a confirmat că supraviețuise unei explozii la Maternitatea nr. 3 din Mariupol și a negat că fotografia fusese înscenată. Declarându-se apolitică și având grijă să nu dea vina nici pe forțele ucrainene, nici pe cele ruse pentru atac, ea a mai spus că nu și-a dat niciodată consimțământul către Associated Press pentru fotografia care provocase atâta agitație în online. După atacul asupra spitalului, Vîșemirskaia s-a mutat în capitala regională Donețk, împreună cu soțul și fiica nou-născută. Înainte de război, Vîșemirskaia ar fi lucrat ca model și colabora cu branduri de cosmetice pe Instagram, unde avea aproape 84.000 de urmăritori. Contul este acum privat, iar toate postările au fost șterse, dar Vîșemirskaia continuă să genereze venituri online, deși într-un mod destul de diferit. Pe un canal de Telegram pe care l-a lansat după declanșarea invaziei ruse, Vîșemirskaia a început să scrie despre bombardamentele ucrainene asupra Donbasului, pe care le pune pe seama Ucrainei și a NATO, și a început să comenteze politica internațională, inclusiv schimburile de prizonieri, declarațiile NATO și chiar întâlnirile dintre președintele ucrainean Volodimir Zelenski și liderii europeni. Deși cea mai mare parte a conținutului său era alcătuită din relatări despre transportul public, alimentarea cu apă și electricitate, rețelele mobile și construcția de noi locuințe în Mariupol, ea a găsit timp și pentru a promova canale de propagandă rusă.
În ciuda faptului că dictatorul belarus Alexandr Lukașenko neagă insistent, toate dovezile indică faptul că Minskul joacă un rol activ în războiul Rusiei împotriva Ucrainei. Belarusul nu doar că permite forțelor ruse să-i folosească spitalele și aerodromuril, dar și furnizează echipamente esențiale pentru mașinăria de război a Kremlinului, iar regimul chiar își obligă propriii deținuți să producă bunuri pentru front. După ce a intervievat foști deținuți politici, Novaia Gazeta Europa a întocmit o listă a locurilor de producție militară din diverse închisori și colonii penale din Belarus, unde sunt fabricate materiale pentru armata rusă.
Sursa: Novaia Gazeta Eruopa
Exploatarea criptomonedelor (minarea) aduce în prezent sume semnificative, care, în esență, reprezintă exporturi ascunse, de aceea ele trebuie să fie incluse în balanța de plăți a Rusiei, airmă adjunctul șefului administrației prezidențiale, Maxim Oreșkin, citat de Vedomosti. Minarea după criptomonede a fost permisă oficial în Rusia la 1 noiembrie 2024. Anul trecut, în Rusia a apărut o nouă categorie de export, pe care, potrivit lui Oreșkin, „nu o evaluăm foarte bine”. Sumele uriașe obținute prin minare reprezintă un export ascuns, deoarece pentru monedele digitale se poate plăti importul, a subliniat el — și acest lucru nu este înregistrat nicăieri, deoarece tranzacțiile au loc în afara canalelor standard de utilizare. Dar aceasta este o ofertă care influențează piața valutară, de aceea trebuie luată în considerare în balanța de plăți a Rusiei, a subliniat oficialul. Minarea în Rusia ocupă deja un loc semnificativ în economie, spune directorul general al „Via Numeri Group”, Oleg Ogienko. Potrivit estimărilor sale, în acest an volumul producției de bitcoin (BTC) și alte criptomonede pe baza mecanismului proof of work (mecanism descentralizat de consens în rețelele blockchain) poate fi echivalentul a câteva zeci de mii de bitcoin. În prezent, un bitcoin valorează puțin peste 91.000 de dolari. În 2023, volumul minării de bitcoin, pe teritoriul Rusiei, a fost de aproximativ 55.000 BTC, iar în 2024 – 35.000 BTC, amintește directorul „Asociației de Minare Industrială”, Serghei Bezdelov. Scăderea volumului de anul trecut o explică prin halving-ul rețelei bitcoin, în urma căruia recompensa minerilor s-a redus la jumătate.
Putin a declarat că războiul cu Ucraina „nu este un război în sensul direct al cuvântului”. Dar atunci ce este, se întreabă Meduza. Ocazie cu care, publicația se apleacă asupra a patru dintre declarațiile făcute de Putin în ultimii patru ani.
Iulie 2022: Noi nici măcar nu am început războiul (intervenție în Duma de Stat): „Astăzi auzim că vor să ne învingă pe câmpul de luptă… Ei bine, ce să mai zicem? Să încerce. Dar toată lumea trebuie să știe că, în esență, noi încă nu am început cu adevărat”.
Octombrie 2023: Războiul nu l-am început noi (intervenție la forumul „Valdai”):„Am spus de mai multe ori că noi nu am început așa-numitul război din Ucraina. Dimpotrivă, încercăm să-l încheiem”.
Februarie 2024: Am început războiul prea târziu (interviu acordat propagandistului Pavel Zarubin): „Singurul lucru pe care îl putem regreta este că nu am început acțiunile noastre active mai devreme, crezând că avem de-a face cu oameni cinstiți”.
Decembrie 2025: Acesta nici măcar nu este un război (comentarii pentru jurnaliști înainte de negocierile cu SUA): În Ucraina, acționăm într-un mod chirurgical, foarte atent, astfel încât… ei bine, e clar, nu-i așa? Acesta nu este un război în sensul direct, modern al cuvântului”.
